Denuntarea unilaterala a parteneriatului public-privat, neconstitutionala
Curtea Constitutionala (CC) a admis partial sesizarea privind Legea parteneriatului public-privat, un singur articol din aceasta fiind neconstitutional. Este vorba de articolul ce introduce posibilitatea modificarii unilaterale sau a rezilierii contractului de catre partenerul public.
Judecatorii CC au declarat constitutional articolul 38 al actului normativ, potrivit caruia, din motive exceptionale legate de interesul national sau local, dupa caz, partenerul public poate, cu notificarea prealabila a partenerului privat si a societatii de proiect, modifica unilateral anumite prevederi ale contractului de parteneriat public-privat sau denunta unilateral contractul de parteneriat public-privat, in conditiile legii. Posibilitatea de modificare unilaterala a contractului este permisa daca "a fost inclusa in documentatia de atribuire intr-o modalitate clara, precisa si neechivoca si fara a se altera natura generica a contractului initial sau in orice alta situatie de modificare unilaterala a contractului prevazuta de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, cu modificarile si completarile ulterioare, care se aplica in mod corespunzator".
Potrivit aceluiasi articol, in cazul in care modificarea ori denuntarea unilaterala a contractului ii aduce un prejudiciu, partenerul privat are dreptul sa primeasca o despagubire, stabilita potrivit prevederilor normelor de aplicare, modalitatea de determinare fiind prevazuta in contractul de parteneriat public-privat, potrivit Mediafax.
Parlamentarii PDL si PNL au contestat la Curtea Constitutionala Legea parteneriatului public-privat, dupa ce Camera Deputatilor a respins solicitarea de reexaminare formulata de presedintele Traian Basescu si a admis forma initiata de Guvern. Principalul argument al contestatiei vizeaza modalitatea in care pot fi reziliate contractele incheiate intre partenerul public si partenerul privat.
"Se introduce posibilitatea modificarii unilaterale sau rezilierii contractului de parteneriat public - privat de catre partenerul public prin invocarea de «motive exceptionale legate de interesul national sau local». Legea nu defineste criteriile prin care vor putea fi stabilite «motivele exceptionale»", s-a precizat in contestatia la CC. In acest sens a fost criticat articolul 38 al legii care ofera posibilitatea denuntarii unilaterale a contractului de parteneriat public-privat, "cu notificarea prealabila a partenerului privat si a societatii de proiect". In acest caz, daca modificarea sau denuntarea unilaterala produce prejudicii partenerului privat, atunci acesta are dreptul la o despagubire care va fi stabilita conform "normelor de aplicare a legii".
"In cazul in care modificarea ori denuntarea unilaterala a contractului ii aduce un prejudiciu, partenerul privat are dreptul sa primeasca o despagubire, stabilita potrivit prevederilor normelor de aplicare a legii, modalitatea de determinare fiind prevazuta in contractul de parteneriat public-privat", este prevederea contestata de PDL si PNL. Autorii contestatiei reclama formularea ambigua a textului de lege, invocand jurisprudenta Curtii Constitutionale, dar si nerespectarea normelor de tehnica legislativa.
De asemenea, parlamentarii PDLsi PNL critica prevederile legii care ofera posibilitatea schimbarii partenerului privat de catre autoritatea publica fara a fi realizate noi proceduri de atribuire, impuse in directivele europene. "Legea privind parteneriatul public-privat nu preia prevederile Directivei, iar posibilitatile de inlocuire a partenerului privat fara o noua procedura de atribuire sunt conditionate doar de includerea in documentatia de atribuire sau in contract, in conformitate cu normele de aplicare. Intrucat normele de aplicare sunt un act cu forta juridica inferioara, consideram necesar ca pentru a respecta obligatiile ca stat membru al UE si prevederile Directivei 24/2014, Legea parteneriatului public-privat trebuie sa includa conditiile clare de inlocuire a partenerului privat fara organizarea unei noi proceduri de atribuire", s-a mai aratat in contestatia adresata Curtii Constitutionale.
Camera Deputatilor, ca for decizional, a respins in 11 iunie, cu 187 voturi "pentru", 107 voturi "impotriva" si 19 abtineri, obiectiile presedintelui Traian Basescu la legea parteneriatului public privat si a adoptat legea in forma initiala. Presedintele a retrimis in Parlament legea parteneriatului public privat, aratand ca se impune respingerea legii deoarece nu sunt stabilite clar situatiile ce pot constitui motive exceptionale de interes national sau local ce conduc la incetarea unilaterala a contractului parteriatului public privat si ca in aceasta forma legea prevede o procedura lipsita de transparenta in ceea ce priveste inlocuirea partenerului privat, fara realizarea unei noi proceduri de atribuire.
Comisia juridica a considerat insa ca textul actual al legii este formulat "clar, fluent" si a decis respingerea cererii de reexaminare a sefului statului, punct de vedere insusit de plen. Legea reglementeaza incheierea si derularea parteneriatului public-privat ce are ca obiect realizarea sau, dupa caz, reabilitarea si/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri destinate prestarii unui serviciu public si/sau operarii unui serviciu public.