Mihai Eminescu, 130 de ani de la moarte: Viata poetului national al romanilor
Bursa de la Bucuresti a inchis pe verde ultima sedinta a saptamanii
Razvan Cuc: In ciuda tuturor scepticilor si fricosilor, autostrada dintre Rasnov si Cristian chiar se face
Pagina de Media: Cati bani au cheltuit pe TV partidele in campania electorala. PSD e fruntas, cu 2 milioane de euro
Vacanta pe plajele din Thailanda: Cele mai frumoase insule din Phuket
Eugen Schwab-Chesaru (PAC): Cheltuielile de IT/angajat sunt prea mici! Avem foarte multa munca manuala
In 2015, ANAF a dat publicitatii cateva statistici legate de impozitarea persoanelor fizice cu mari averi. Conform acestora, din cei circa 14,37 de milioane de persoane fizice cu venituri impozabile din Romania, in jur de 295.000 de persoane au intrat in esantionul de verificare pe baza analizei de risc efectuate de ANAF, apartinand unor categorii de risc identificate de autoritati, respectiv persoane care cheltuie sau au active considerate “mari” (actionari care si-au imprumutat firmele, persoane care au cumparat imobile de peste 70.000 Euro, persoane care au depozite la banci de peste 150.000 Lei si persoane care au cumparat masini cu valori mai mari de 25.000 Euro).
Din acestia, doar 7900 de persoane au fost considerate a avea un risc fiscal ridicat datorita diferentelor dintre veniturile declarate si cheltuielile efectuate si a sumelor implicate si neacoperii lor din nicio alta sursa. In final, ANAF a selectat in 2015 un esantion de 313 persoane pentru primele verificari efectuate de cele 8 servicii regionale ANAF create pentru a coordona astfel de controale, care au angajat cca. 60 de inspectori specializati in toata tara.
La finalul anului 2015, am aflat de la ANAF ca in 2015 statul roman a incasat 2,5 milioane Lei de la o persoana din grupul primelor 10 persoane pentru care s-au incheiat verificarile in 2015. Pentru restul de persoane cu mari averi din cele 300 selectate – adica persoane cu averi estimate la cca. 20 milioane euro - verificarile (unele incepute din 2013 sau 2014) continua si in 2016. Explicatia data de ANAF ritmului lent de verificare este legata de complexitatea situatiilor, numarul mare de conturi bancare si societati implicate, numarul mare de autoritati locale carora li s-au cerut informatii legate de impozite locale, dar si de faptul ca tranzactiile desfasurate de aceste persoane au valori si sunt complexe (varii investitii, aspecte legate de instrumente financiare, tranzactii disimulate sau artificiale, operatiuni cu numerar; aspecte multi-jurisidictionale).
Interesul pentru identificarea ºi fiscalizarea veniturilor obþinute de persoane fizice, considerate a avea un “potenþial risc fiscal” a existat si in trecut la nivelul ANAF, dar legislatia fiscala romaneasca introdusa in 2010 a permis demararea unui proces coordonat de control cu privire la aceasta categorie de contribuabili, veniturile vizate fiind cele obtinute incepand cu anul 2011. Subiectul e vechi in tarile dezvoltate si foarte cunoscut de contribuabilii de acolo, insa mai nou pentru contribuabilii romani. Relativa simplitate a legislatiei fiscale romanesti in materie de impozitare a persoanelor fizice si lipsa controlului activ din partea autoritatilor au facut ca subiectul sa fie adesea ignorat sau tratat cu o prea mare usurinta in anii trecuti.
"Lipsa de educatie in materie fiscala, la fel cu cea in materie de finante in general, poate deveni costisitoare. Si “costul” nu se traduce adesea doar in bani, ci in timp pierdut, alergatura, penalitati, popriri de conturi, acuzatii de evaziune, procese, etc" declara Angela Rosca (foto), Managing Partner al cabinetului de consultanta fiscala Taxhouse-Taxand Romania.
Ce ne aduce 2016?
"Anticipez ca anul 2016 va continua cu procesul de control inceput de ANAF la nivelul persoanelor cu mari averi sau al celor cu “risc fiscal” (prin programele “PFAM” si “PFRF”), cu un accent mai mare pus pe conformarea voluntara si verificarea fondului economic al tranzactiilor din ultimii 5 ani. Anticipez de asemnea marirea gradului in care autoritatile romane vor coopera cu cele straine, in baza schimburilor automate de informatii sau a celor la cerere", a mai adaugat Angela Rosca.
Inca din decembrie 2012, Comisia Europeanã a stabilit un plan de acțiune privind lupta împotriva fraudei și evaziunii fiscale, prin care a promovat cu fermitate schimbul automat de informații in materie de chestiuni fiscale. In plus, in noiembrie 2014, Romania a semnat “Declarația de conformare cu prevederile Acordului multilateral pentru schimbul automat de informații financiare”, la care au fost 52 de state co-semnatare, in cadrul Organizaþiei pentru Cooperare ºi Dezvoltare Economicã (OCDE). Prin acest Acord, Romania va face schimb de informații la nivelul standardului convenit de OECD, în scopul identificãrii persoanelor fizice sau firmelor care eludeazã fiscul. Astfel, incepand din 2017, transparentizarea informatiilor privind veniturile din varii jurisdictii va deveni o realitate, autoritatile urmand a primi informatii despre conturile straine, veniturile din dobanzi, dividende, castiguri de capital si investitii financiare, etc.
Odata cu intrarea in vigoare de la 1 ianuarie 2016 a Legii nr. 207/2015 privind noul Cod de procedura fiscala, a fost necesara si alinierea legislatiei conexe la noile prevederi. Astfel, in 30 decembrie 2015 a fost publicat in Ordiul Presedintelui ANAF nr. 3733 privind aprobarea metodelor indirecte de stabilire a veniturilor si procedurii de aplicare a acestora (nota: metoda sursei si utilizarii fondului, metoda fluxurilor de trezorerie si metoda patrimoniului net). Selectarea metodei indirecte de stabilire a veniturilor care se utilizeaza in cadrul verificarii persoanelor fizice vizate ramane in continuare la latitudinea organelor fiscale, dar va fi facuta in functie de cerintele specifice ale acestora, de situatia fiscala a persoanei fizice verificate si de natura informatiilor ori a documentelor disponibile.
"Aceste metode nu reprezinta o noutate in materie de procedura fiscala, deoarece existau si in anul 2015, fiind prevazute in Hotararea nr. 248/2011. Totusi, printre modificarile aduse de noile acte normative, mentionam promovarea la rang de lege a unor prevederi din Hotararea nr. 248/2011 (fiind mentionate in Noul Cod de procedura fiscala), cum ar fi activitatile preliminare efectuate de organul fiscal central (e.g. analiza de risc, selectarea grupului de persoane supuse verificarii si verificarea fiscala prealabila documentara), drepturile si obligatiile organului fiscal central (e.g. solicitarea de informatii de la autoritati si institutii publice, precum si de la persoane cu care persoana fizica supusa verificarii a avut/are raporturi economice sau juridice, etc.), continutul avizului de verificare, etc. Diferenta minima ce trebuie sa existe intre veniturile estimate de catre organale fiscale si cele declarate de catre persoana fizica pentru inceperea procesului de verificare fiscala, ramane si in anul 2016 stabilita la nivelul minim de 10%, dar nu mai putin de 50.000 lei", a explicat Lucian De Mezzo, Senior Tax Consultant la Taxhouse-Taxand Romania.
Care vor fi efectele?
De la inceperea acestui program si pana in prezent, ANAF a observat o imbunatatire a conformarii voluntare a persoanelor fizice. Potrivit unui comunicat al ANAF din aprilie 2015, veniturile din strainatate obtinute in anul 2013 si declarate in anul 2014, la nivelul grupului PFMA, au fost de peste 7 ori mai mari decat cele declarate in anul 2013, crescand de la aprox. 18 milioane lei la aprox. 144 milioane lei (cca 32 milioane euro). ANAF a observat de asemenea o crestere a numarului de declaratii depuse de contribuabili romani pentru veniturile obtinute din strainatate in anii 2014 si 2015.
"Exista un cumul de factori care anticipeaza cresterea numarului de persoane fizice care se vor conforma voluntar in privinta declararii impozitelor – printre acestia: reducerea la 5% a impozitarii dividendelor obtinute de la persoane juridice romane dupa 1 ianuarie 2016, care poate fi considerata o modalitate de atragere in Romania a profiturilor cristalizate in strainate in anii trecuti si nerepartizate pana acum de cetatenii romani, obligatia recent introdusa asupra institutiilor financiare de a raporta catre ANAF informatii cu privire la conturi, tranzactii etc., schimbul automat de informatii dintre ANAF si organale fiscale din alte tari in baza acordurilor multilaterale semnate de Romania, introducerea inca din 2014 a legislatiei fiscale favorabile societatilor de tip “holding” (societati romanesti care detin actiuni in alte companii), etc", au mai declarat reprezentantii Taxhouse.
Te-ar putea interesa si:
