Daca in prima sesiune, 1 februarie - 30 iunie, senatorii au adoptat 30 de proiecte de lege initiate de Guvern, 74 de ordonante de urgenta si 41 de propuneri legislative ale parlamentarilor, in cea de-a doua sesiune, 1 septembrie - 22 decembrie, au trecut de Senat, cu vot favorabil, 55 de proiecte ale Executivului, 77 de ordonante (OG si OUG) si 104 propuneri legislative, conform agerpres.ro

Pe 1 februarie, in debutul primei sesiuni a anului, a fost prezentata Biroului permanent OUG 13/2017, care a generat un val de nemultumiri si ample proteste de strada, referitoare la modificarea Codului penal si Codului de procedura penala. Aceasta ordonanta a fost respinsa de Senat pe 20 februarie.

Si propunerile legislative de modificare a Legilor Justitiei (Legea 303/2004 privind Statutul magistratilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciara si Legea 317/2004 privind CSM) au determinat proteste de strada si proteste ale magistratilor, dar aceste acte normative si-au incheiat parcursul legislativ prin adoptare in Senat, urmand ca un control de constitutionalitate sa decida asupra viitorului lor traseu.

Actele normative care au detinut capul de afis in plan legislativ la Senat in prima sesiune a anului au fost proiectul de lege privind gratierea unor pedepse si propunerea legislativa privind salarizarea personalului platit din fonduri publice.

* Proiectul de lege privind gratierea a fost adoptat tacit de Senat, dupa ce termenul pentru dezbatere si aprobare s-a implinit la data de 23 mai. Inregistrat la Senat la 1 februarie, proiectul de lege al Guvernului privind gratierea unor pedepse a fost dezbatut si amendat semnificativ in Comisia juridica, condusa atunci de senatorul PSD Serban Nicolae, fiind intocmit un raport de admitere pe 8 mai.

Plenul Senatului a decis, ulterior, retrimiterea la Comisia juridica a proiectului, pentru o saptamana, decizia fiind una politica, luata de coalitia PSD-ALDE, care a sustinut ca legea trebuie adoptata in forma Guvernului si nu in varianta comisiei de specialitate.

Serban Nicolae a fost inlocuit de conducerea PSD de la sefia Comisiei juridice cu Robert Cazanciuc, fiind astfel sanctionat pentru atitudinea sa in privinta legii gratierii. In septembrie, Nicolae a redevenit lider al grupului PSD din Senat, dupa o pauza de aproape patru luni.

* Promulgata de presedintele Klaus Iohannis cu trei zile inainte de finalul primei sesiuni parlamentare din acest an, propunerea legislativa privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, initiata de 205 parlamentari PSD si ALDE, a fost votata initial de senatori, apoi de deputati.

Potrivit ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, legea salarizarii are ca obiectiv corectarea disfunctionalitatilor din sistem, prin aplicarea principiului "la munca egala, salarii egale".

Printre amendamentele adoptate de Senat se numara majorarea cu 25% a indemnizatiilor alesilor locali care implementeaza proiecte din fonduri europene; rectificarea schemei de salarizare a functionarilor publici din cadrul ANAF, noua grila fiind similara celei a functionarilor din administratia centrala; stabilirea unui ajutor de deces egal cu 12 solde/salarii de functie pentru militari si politisti si acordarea unui spor de 15% din salariul de baza pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat. De asemenea, a fost majorat cu o unitate coeficientul folosit pentru calculul indemnizatiei primarilor si viceprimarilor de orase, astfel ca acestia primesc lunar intre 7.250 si 13.050 de lei brut, in functie de numarul de locuitori ai unitatii teritorial-administrative.

* Senatul a adoptat in a doua parte a anului 2017 mai multe proiecte de aprobare a unor ordonante. Astfel, pe 26 septembrie, a aprobat OUG 52/2017 privind restituirea taxei auto, prin care se reglementeaza restituirea pe cale administrativa, la cerere, a sumelor reprezentand taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, taxa pe poluare pentru masini, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule si timbrul de mediu.

Pe 13 septembrie senatorii au aprobat proiectul de lege pentru aprobarea OUG 61/2017 prin care s-a permis trecerea ELCEN la Primaria Capitalei, iar pe 10 octombrie proiectul referitor la aprobarea OG 25/2017 pentru modificarea Codului fiscal, prin care acciza la combustibil a fost majorata.

Pe 31 octombrie, plenul Senatului si-a insusit raportul Comisiei de buget-finante care a modificat OUG 23/2017 privind plata defalcata a TVA, stabilind, in calitate de prima Camera sesizata, ca aceasta masura sa se aplice doar pentru firmele aflate in insolventa, faliment si cele care la finalul anului 2017 au datorii la plata TVA.

Pe 4 decembrie, Senatul a aprobat, tot in calitate de prima Camera sesizata, OUG 79/2017 referitoare la Codul fiscal, ale carei principalele prevederi sunt transferul contributiilor sociale de la angajator la angajat si reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%, masuri contestate de sindicate, dar si de mediul de afaceri, precum si de alesii locali. Plenul Senatului si-a insusit raportul Comisiei de buget prin care ordonanta a fost amendata astfel incat firmele care realizeaza venituri pana la un milion de euro, au un capital social de minim 45.000 de lei si cel putin doi angajati pot opta intre impozitul pe profit si impozitul pe cifra de afaceri.

O alta ordonanta, OUG 82/2017, a primit aprobarea plenului Senatului pe 13 decembrie, astfel ca punctul de pensie se majoreaza de la 1.000 de lei la 1.100 de lei si pensia minima garantata creste la 640 de lei de la 520 de lei incepand cu 1 iulie 2018.

Citeste si:

* Printre proiectele de lege initiate de Guvern care au trecut de Senat in calitate de prima Camera sesizata sunt cele referitoare la inzestrarea Armatei prin achizitionarea a sapte sisteme de rachete sol-aer Patriot, la vaccinarea persoanelor din Romania si la telemunca.

* Cateva zeci dintre actele normative care s-au aflat in acest an in dezbaterea Senatului, in calitate de prima Camera sesizata, au fost adoptate tacit. Printre acestea se numara propunerea legislativa, initiata de parlamentari PMP, pentru completarea Legii 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor prin care beneficiarii constructiilor vor fi obligati, pana la obtinerea autorizatiei de securitate la incendiu, sa amplaseze, deasupra intrarilor, panouri de instiintare despre lipsa autorizatiei.

Un alt proiect adoptat tacit de Senat este cel initiat de 11 senatori PNL prin care se propune supravegherea cu bratara electronica, echivalarea zilelor de munca in folosul comunitatii si executarea pedepsei in weekend ca masuri alternative de efectuare a pedepselor privative de libertate.

De asemenea, initiativa legislativa semnata de social-democratii Serban Nicolae si Liviu Plesoianu prin care se propun noi reguli pentru ONG-uri prin modificarea OG 26/2000 privind organizarea si functionarea asociatiilor, fundatiilor si federatiilor a trecut de Senat prin adoptare tacita.

Alte proiecte adoptate tacit de Senat, in acest an, reglementeaza internshipul, vizeaza reorganizarea Regiei Autonome Editura Didactica si Pedagogica, majorarea pedepselor pentru contrafacerea si falsificarea produselor, suspendarea privatizarii societatilor comerciale pentru cinci ani, trecerea Institutului National de Cercetare "Cantacuzino" din subordinea Ministerului Sanatatii in subordinea Ministerului Apararii Nationale.

Un proiect respins de Senat, in calitate de prima Camera sesizata, dar care generat ample dezbateri a fost propunerea legislativa initiata de mai multi parlamentari PNL privind modificarea si completarea Legii 115/2015 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, ce prevede revenirea la alegerea primarilor in doua tururi de scrutin. Senatorii ALDE au pledat pentru alegerea primarilor in doua tururi de scrutin alaturi de PNL si USR, in timp ce PSD a facut front comun doar cu UDMR pentru mentinerea sistemului actual - un singur tur de scrutin.

* Traseul legislativ al initiativei cetatenesti privind redefinirea familiei in Constitutie, adoptata de Camera Deputatilor pe 10 mai, nu a fost finalizat la Senat, desi, in vara, la finalul primei sesiuni, presedintele forului, Calin Popescu-Tariceanu, estima ca referendumul pentru aceasta revizuire a legii fundamentale se va organiza in toamna.

* Senatorii au votat pe 3 octombrie impotriva cererii DNA privind inceperea urmaririi penale a ministrului pentru Relatia cu Parlamentul, Viorel Ilie, intr-un dosar privind organizarea unui concurs pentru angajarea de functionari publici. Viorel Ilie s-a declarat "complet nevinovat" fata acuzatiile aduse de procurorii DNA. Pe 25 august, procurorul-sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, a cerut sesizarea Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmaririi penale fata de Viorel Ilie pentru instigare la folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, in perioada exercitarii functiei ministeriale.

* Opozitia a initiat in a doua parte a anului doua motiuni simple, ambele fiind respinse de plen. Motiunea simpla "O Romanie fara educatie de calitate este o Romanie saraca", semnata de 37 de senatori PNL si USR, prin care se cerea demisia ministrului Educatiei, a fost respinsa pe 18 septembrie. Si motiunea simpla "'Finantista' ministrului Misa, un film prost despre faliment, cu acces gratuit", semnata de 39 de senatori PNL, PMP si USR, a fost respinsa pe 6 noiembrie in plenul Senatului. Prin motiune s-a cerut demisia ministrului de Finante, Ionut Misa.

* Conducerea Institutului Cultural Roman, care prin lege este numita de Senat, a fost decisa pe 28 aprilie. Liliana Magdalena Turoiu a fost votata de senatori, la propunerea PSD, in functia de presedinte al ICR. Pentru cele doua functii de vicepresedinte, plenul Senatului i-a votat pe Mirel Talos, propus de ALDE, si pe Krizbai Bela Dan, propus de UDMR.

* Procedura de alegere a doi reprezentanti ai societatii civile in Consiliul Superior al Magistraturii, demarata in noiembrie 2016, a fost reluata in acest an pe 13 martie. Senatul a decis in aceasta privinta pe 4 septembrie cand plenul i-a ales, prin vot secret cu buletine, pe Victor Alistar si pe Romeu Chelariu ca membri in CSM din partea societatii civile.

* Structura Senatului a inclus pe durata intregului an sase grupuri parlamentare - PSD, PNL, USR, ALDE, PMP si UDMR.

Singurul senator care a renuntat la mandat in aceasta perioada a fost Sorina Pintea, care a optat pentru functia de manager al Spitalului Judetean de Urgenta 'Dr. Constantin Opris' din Baia Mare. Locul acesteia a fost ocupat de Liviu Marian Pop, care a preluat apoi mandatul de ministru al Educatiei.

Pe de alta parte, senatorul Vergil Chitac si-a anuntat, in septembrie, demisia din PNL si a precizat ca va activa in continuare ca independent.