"Dreptul de a fi uitat" ("right to be forgotten"). 4 ani mai tarziu. Peste 700.000 de solicitari. Rata de eliminare de aproximativ 50%
Despre "dreptul de a fi uitat" ("right to be forgotten") am scris un articol in urma cu 4 ani, imediat dupa Decizia de referinta a Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) din luna mai 2014 prin care a fost recunoscut acest drept. In esenta, prin decizia mentionata CJUE a decis ca un material care este considerat inexact, inadecvat, irelevant sau excesiv trebuie sa fie eliminat din rezultatele motorului de cautare.
Intre timp, cel mai important motor de cautare afirma a receptionat 722.000 de solicitari, iar aproximativ 90% dintre acestea provin din partea unor persoane fizice.
Dintre solicitarile mai sus mentionate, Google sustine ca a solutionat in mod pozitiv 44% dintre cererile formulate, ceea ce inseamna ca aproximativ una din doua cereri au fost intemeiate in opinia motorului de cautare in cauza.
4 ani mai tarziu de la emiterea deciziei de referinta, in urma unei solicitari provenite de la o instanta din Franta, CJUE este solicitata sa raspunda unor intrebari care nu au fost clarificate prin decizia emisa in anul 2014, respectiv:
(i) in ce masura datele personale sensibile, precum adeziunea politica, informatii privind starea de sanatate, cazierul judiciar sau orientarea sexuala ar trebui sa fie eliminate in mod automat; si
(ii) daca stergerea link-urilor trebuie realizata la nivel global sau doar in Uniunea Europeana, dupa cum se practica in prezent (spre exemplu, rezultatul este eliminat din motorul google.ro, dar ramane in google.com, google.fr etc.). De mentionat in aceasta privinta, sanctiunea aplicata de autoritatea franceza privind protectia datelor cu caracter personal in anul 2016 tocmai pentru lipsa eliminarii globale, in timp ce in luna iunie a.c. Curtea Suprema din Canada a obligat Google sa elimine link-urile la nivel global, afirmand ca internetul nu cunoaste granite.
Astfel, CJUE este tinuta sa stabileasca in ce masura dreptul european se extinde in afara granitelor UE, respectiv daca datele sensibile ar trebui sa aiba un regim diferit fata de alte categorii de date.
Este important de subliniat ca decizia CJUE va fi emisa in temeiul legislatiei anterioare intrarii in vigoare a GDPR (25 mai 2018), astfel incat este de anticipat ca avand in vedere noua legislatie privind protectia datelor cu caracter personal, noi cazuri vor fi supuse solutionarii CJUE in viitor.