FJR: Nu exista niciun conflict constitutional intre Inalta Curte si Camera Deputatilor in cazul completurilor de 5 judecatori
Nu exista o situatie conflictuala nascuta intre Parlamentul Romaniei, pe de o parte, si Inalta Curte pe de alta parte, care sa rezide in mod direct in textul Constitutiei, in cazul formarii completurilor de 5 judecatori de la instanta suprema, scrie Ziare.com.
Aceasta este concluzia Forumului Judecatorilor din Romania (FJR), care a trimis la Curtea Constitutionala o opinie in cazul sesizarii facute de premierul Romaniei, Viorica Dancila, prin care semnala existenta unui posibil conflict juridic intre Parlament si Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), privind formarea completurilor de 5 judecatori.
FJR sustine ca in acest caz este vorba de un conflict clasic de drept administrativ, de competenta unei instante judecatoresti. Ei citeaza articolul 124 din Constitutie, care arata ca justitia se infaptuieste in numele legii si se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.
"O decizie in alt sens a Curtii Constitutionala ar fi de natura a anula competenta instantelor judecatoresti, stabilita de insasi legea fundamentala", sustine FJR.
Opinia FJR care a fost trimisa la CCR a fost postata pe site-ul asociatiei.
Sesizarea si cazul DragneaIn vara a intrat in vigoare o noua lege, dar Inalta Curte a explicat ca completurile de 5 judecatori au fost trase deja la sorti la inceputul anului si nu vor functiona dupa noua lege retroactiv, ci incepand cu ianuarie 2019. Unul dintre motive: parlamentarii "au uitat" sa puna norme tranzitorii in legea adoptata.
Solicitarea Vioricai Dancila a fost facuta in tandem cu un alt demers, de data asta in instanta, cel al liderului PSD, Liviu Dragnea. Politicianul este nemultumit ca procesul in care contesta condamnarea la 3 ani si 6 luni de inchisoare este judecat de un complet care a fost constituit la inceputul acestui an, in baza prevederilor legale.
Asa ca el cere la Curtea de Apel Bucuresti suspendarea in parte a hotararii de colegiu a ICCJ, anularea, obligarea ICCJ si a Colegiului de Conducere al ICCJ de a adopta o noua hotarare de colegiu, sesizarea Curtii Constitutionale si plata cheltuielilor de judecata.