Analiza: Impactul Brexit. Martie 2019
Adriean Parlog este co-fondator, consultant si trainer ICSS.
Urmare a trecerii Referendumului din 23 iunie 2016, din Marea Britanie, cunoscut sub acronimul BREXIT si a unor pasi ce au decurs din aranjamentele comune stabilite de Londra si Bruxelles, pe 15 ianuarie 2019, Parlamentul de la Londra a respins cu 432 la 202 voturi o motiune referitoare la Acordul de retragere a Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord din Uniunea Europeana.
Acordul materializa rezultatul unor eforturi comune de peste 18 luni realizate de Guvernul Britanic si Comisia Europeana. In document erau prezentate detaliat conditiile in care Londra ar fi dorit sa paraseasca Uniunea. Separat de acest acord, a fost votata si o declaratie in care erau prezentate principalele referinte ale modului in care Marea Britanie si UE vor interactiona dupa separare. Guvernul condus de Theresa May avea nevoie de 318 voturi pentru ca planul sau sa devina operational, in conditiile in care Partidul Conservator nu dispune de o majoritate care sa ii permita trecerea initiativelor sale. In plus, au existat si parlamentari conservatori care au declarat ca vor vota impotriva planului Theresei May. Si principalul partid nord-irlandez (DUP), care sprijina guvernul May, a facut publica opozitia sa la forma Acordului, pentru ca acesta include o reglementare care prevede mentinerea deschisa a frontierei ce separa Republica Irlanda, membra a UE, de Irlanda de Nord. O frontiera intre cele doua Irlande nereglementata de acorduri comerciale ferme este suspicionata ca reprezentand o mare problema de securitate in regiune.
Se poate aprecia ca toate evenimentele parlamentare britanice de dupa 15 ianuarie 2019 au reprezentat respingerea Acordului de iesire controlata a Marii Britanii din UE, varianta cunoscuta si sub denumirea de Soft BREXIT. Problema unei eventuale iesiri din Uniune fara acord (hard BREXIT, care ar fi presupus aparitia unor bariere comerciale de neconceput in mijlocul lumii occidentale) a fost respinsa ca total inacceptabila de Parlament.
Cei mai multi observatori ai evenimentului au apreciat ca respingerea Acordului nu a reprezentat atat o ruptura intre Londra si Bruxelles, cat mai ales o lupta pentru intaietate in stabilirea structurii politice britanice supreme: Guvern sau Parlament. Deocamdata, se pare ca Parlamentul detine initiativa strategica in aceasta competitie inca netransata definitiv.
In contextul creat de prima respingere a Acordului, eveniment inregistrat la jumatatea lunii ianuarie a.c., Guvernul Theresa May a trecut la organizarea reluarii votului, in conditiile aranjarii si dezvoltarii unor negocieri in interiorul Camerei Comunelor, dar si a unor intelegeri suplimentare de ultim moment cu UE.
Practic, la 12 martie 2019, s-a inregistrat a doua tentativa parlamentara de trecere a Acordului asumat de guvern, care a cunoscut un nou esec. Documentul a fost respins si a determinat Guvernul sa treaca la un plan B, prin care se solicita Camerei Comunelor, ca la 13 martie 2019 sa aprobe sau sa excluda un BREXIT fara acord. In cazul in care propunerea Guvernului urma sa fie respinsa, situatie care s-a si inregistrat de fapt, pe 14 martie a.c. s-a trecut la un plan C prin care se solicita amanarea datei oficiale a BREXIT-ului de la 29 martie 2019 (data convenita cu UE) la o alta data ce ar urma sa fie stabilita prin negocieri.
Ce urmeaza ? Greu de spus, dar este destul de probabil ca Uniunea Europeana sa nu mai fie la fel de puternica ca pana acum, chiar daca se contureaza o mai mare grija pentru coeziunea financiara a acesteia. Uniunea Bancara Europeana si stabilirea bugetelor in zona Euro vor deveni proiecte mai fluide fara Marea Britanie, iar campania de integrare economica a Uniunii va gasi tarile care nu au aderat la moneda Euro lipsite de unul dintre cei mai importanti aliati. Urmare a faptului ca Londra era un sustinator al energiei nucleare, lobby-ul pentru o astfel de resursa se va diminua in intensitate, lasand loc oportunitatilor energetice traditionale o mai mare marja de manevra, ceea ce va avantaja Germania si Federatia Rusa. De asemenea, dinamica cooperarii in domeniile aparare si securitate in UE, probabil, va fi impulsionata, urmare a parasirii mesei de negocieri de catre parlamentarii si guvernantii britanici, care s-au opus constituirii noii Armate Europene.
Ce alte efecte ar putea genera impasul BREXIT?