Implementarea Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va reprezenta una dintre principalele provocări ale anului 2022, o parte din măsurile asumate prin acest program urmând să contureze fiscalitatea locală în acest an, consideră Angela Roșca, managing partner al firmei de consultanță fiscală Taxhouse România.
Programul Național de Redresare și Reziliență al României reprezintă un program care valorează 29,2 miliarde de euro, împărțiți în două părți aproape egale ce reprezintă granturi, respectiv împrumuturi. Banii vor fi acordați României în funcție de atingerea obiectivelor de pe parcursul celor cinci ani în care se aplică planul.
Măsurile fiscale vizate în PNRR includ analiza a legislației fiscale în 2022, cu impact asupra cotelor de impozitare, a facilităților pentru anumite sectoare, aplicabile din 2022 și 2023, precum și digitalizarea statului, cu accent pe digitalizarea și reforma ANAF, în variile sale componente.
Ne așteptăm și la eliminarea unor facilități fiscale, însă treptat, abia din 2023, conform planului și jaloanelor asumate deja prin PNRR.
Angela Roșca, Taxhouse
Astfel, autoritățile și-au luat diverse angajamente în domeniul fiscal, cu termene clare în PNRR, inclusiv o analiză realizată cu sprijinul unor organisme internaționale, și posibil al unui proiect de consultanță.
”În funcție de concluzii, dacă în urma analizei cadrului fiscal se va constata că fiscalitatea muncii este prea mare, de exemplu, atunci ne-am putea aștepta că în 2023 sau ulterior să fie făcute o serie de modificări în privința cotei de impozitare sau a cotelor de asigurări sociale. Ne așteptăm, de asemenea, și la eliminarea unor facilități fiscale, însă treptat, abia din 2023, conform planului și jaloanelor asumate deja prin PNRR”, spune Angela Roșca.
De asemenea, transparentizarea rezultatelor financiare ale firmelor reprezintă una din cele mai mari provocări fiscale la nivel global. Mai exact, o nouă directivă ar putea impune publicarea impozitelor plătite de marile companii globale în diversele țări din UE, cu acces direct al presei la astfel de informații, disponibile oricum autorităților fiscale și până acum.
Citeste si:
”A doua mare provocare fiscală internațională este legată de modificarea arhitecturii fiscale internaţionale, care stabileşte la nivel mondial (Pilonul 1) modul de impozitare a marilor companii globale pentru activitățile din țările în care nu au o prezență fiscală, prin alocarea drepturilor de impozitare a acestor profituri între diverse țări în baza unui nou algoritm (“nexus rules”) care nu mai ține cont de rezidența fiscală a companiei respective, ci de participarea activă și susținută la economia dintr-o altă jurisdicție: de exemplu, țările în care se găsesc consumatorii sau în care există contracte de marketing și distribuție sau sunt înregistrate active necorporale, etc”, a declarat managing partner-ul Taxhouse România.
Pilonul 2 presupune implementarea unui impozit pe profit de minimum 15% de către toate țările semnatare, pentru a impozita profiturile marilor companii multinaționale.
Citeste si:
Citiți mai mult despre Impozitarea globală a multinaționalelor și ce impact poate avea asupra companiilor din România
”Rămâne să vedem unde se va poziționa România în dialogul pe această temă, în special cu privire la noua formulă de alocare a drepturilor de impozitare. Pentru autoritățile publice, provocarea principală ar putea să determine, în primul rând, dacă noua viziune europeană și noul impozit efectiv minim de 15% vor conduce la o suplimentare a veniturilor bugetare pentru România, în funcție de modelul de business al companiilor mari vizate de nouă legislație și să determine costurile administrării noului model fiscal”, a menționat Angela Roșca.
Ce așteaptă mediul de business în 2022 din punct de vedere fiscal?
Într-un context complicat de pandemia COVID-19, mediul de afaceri românesc își dorește mai mult ca oricând o predictibilitate a regimului fiscal, care nu ar trebui modificat peste noapte, fără o analiză de impact şi o consultare a companiilor direct afectate.
Citeste si:
”De asemenea, antreprenorii români și investitorii străini își doresc în egală masură și implementarea efectivă a unor soluții de digitalizare și modernizare a ANAF, dublată de îmbunătățirea continuă a comunicării online cu contribuabilii – persoane fizice sau juridice. Pe acest palier, al digitalizării, am văzut deja primele progrese în anul 2021: a fost încheiat procesul de conectare a caselor de marcat la sistemul ANAF, iar sistemul SAF-T este deja în teste și va deveni obligatoriu de la 1 ianuarie 2022, iar factura electronică va deveni probabil obligatorie din 2023”, subliniază Angela Roșca.
Piața muncii și modul de lucru hibrid și-au pus amprenta și asupra consultanței fiscale în 2021
La nivelul pieței de consultanță fiscală, principala preocupare a anului 2021 a avut legătură cu dinamica resurselor umane în contextul continuării pandemiei.
Citeste si:
”Asistăm în prezent la o schimbare profundă a pieței muncii globale în contextul migrării spre modul de lucru hibrid, care influențează și serviciile de consultanță. Concret, vedem în business și în organizațiile clienților noștri sau ale furnizorilor un impact al pandemiei asupra angajaților. Anxietatea indusă de pandemie, modul de lucru în echipă vs. lucrul individual, sistemele cu care lucrează diverse companii, integrarea și trainingul noilor angajați – toate sunt aspecte relevante legate de cum va arăta viitorul în domeniul serviciilor de consultanță”, afirmă Angela Roșca.
Ea consideră că identificarea unui un mod eficient de recrutare a noilor angajați devine un proces tot mai provocator – fie ei începători, fie oameni cu experiență – o altă provocare fiind și integrarea acestora în echipă și asigurarea dezvoltării unor competențe fie pur tehnice, fie de tip “soft skills”.
Citeste si:
Nu în ultimul rând, un element pozitiv din piața de consultanța fiscală a anului 2021 a fost reprezentat de creșterea numărului de tranzacții comparativ cu 2020.
”Practic am văzut o revenire a pieței de fuziuni și achiziții (M&A), tendință care va continua și în 2022. Pe de altă parte, am fost implicați într-o mai mare masură în inspecții și litigii fiscale, care au continuat sau au început pe tot parcursul anului. Businessul Taxhouse a fost în creștere în 2021. Chiar dacă la nivel general a ieșit în evidență o tendință de instabilitate și zgomot politic, mediul de afaceri și-a văzut de drum și a generat proiecte și tranzacții noi, îndeosebi în domeniul IT”, a concluzionat Angela Roșca.
Sursa foto: Taxhouse
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
