9 Ianuarie 2015

Ce estimari are seful pe analiza al XTB Romania pentru actiuni, petrol si valute in 2015



Dupa un 2014 terminat in corzi pe pietele financiare, in special din cauza prabusirii petrolului, dar si ca urmare a “dramei” grecesti de la finalul anului, la ce se pot astepta investitorii in 2015? Cititi in continuare estimarile facute de Claudiu Cazacu, seful departamentului de analiza al casei de brokeraj XTB Romania.

Leul oscileaza la 4,55 - 4,6 fata de euro. Dolarul, moneda castigatoare a anului

In raport cu Euro, leul va fi definit mai degraba prin oscilatii in jurul unei pante usoare de depreciere.

Cotatiile EUR-RON pot depasi 4,55 si se pot indrepta chiar spre 4,60 episodic. In raport cu dolarul trendul va fi insa mai vizibil descendent pentru RON. USD-RON ar putea desena varfuri record deasupra lui 3,90, si in ipoteza unor scenarii agresive in Grecia, dincolo de 4,00”, este de parere Claudiu Cazacu.

De cealalta parte, euro poate resimti presiune din partea politicilor BCE de achizitii de titluri de stat. Moneda unica a fost insa deja supusa vanzarilor in anticiparea abordari BCE, astfel incat efectul ar putea sa fie temperat din acest motiv. O iesire a Greciei din zona Euro nu este insa integrata in ipoteze, si ar produce dislocari notabile, chiar daca cel mai probabil de un ordin de marime mai mic decat daca s-ar fi petrecut in 2011 – 2012, adauga analistul XTB Romania.


Burse: Investitorii se pot trezi la o realitate aspra

Anul 2015 se profileaza ca anul revenirii in SUA la dobanzi mai apropiate de normal. Chiar daca cele 3,2 trilioane de dolari injectate de Fed nu vor fi retrase prea curand, lipsa ”indulcirii” conditiilor din piata monetara prin QE si setarea unor niveluri gradual mai ridicate ale dobanzilor vor trezi investitorii la o realitate mai aspra.

“Estimam un parcurs predominant descendent al pietelor de capital din SUA si Europa in 2015, cu episoade corective agresive si reveniri partiale”, mentioneaza Cazacu.

Seful pe analiza al XTB atrage de asemenea atentia asupra unor corectii importante posibile in ianuarie, si o runda de depreciere accentuata in primavara. “Eventualele episoade corective pot depasi 20%”, mentioneaza el.


Petrolul, investitie nerecomandata?

De la 93 de dolari in septembrie, barilul de petrol WTI a inchis anul la 53,2 dolari. De asemenea, petrolul Brent a pierdut 48% pe durata lui 2014, viteza declinului rezoneaza cu cu anul de criza 2008.

Tema supra-productiei in SUA dublata de reticenta OPEC de a limita oferta se imbina strans cu interesele geopolitice si raceala dintre Rusia si Vest.

“Petrolul are toate sansele pentru a oferi volatilitate nu doar intra-day ci si pe parcursul anului. (…) In ipoteza principala insa vedem un reviriment masiv al pretului cel tarziu in vara. OPEC nu va putea ramane indiferent daca preturile se apropie de 40$, mai ales daca ajung sub acest nivel. In ciuda semnalelor curente, menite a asigura un platou in jurul lui 50, interventia este cvasi-asigurata daca declinul continua”, este de parere Claudiu Cazacu.


Marfuri: Aurul ar putea sa scada in continuare

Nu doar petrolul a avut de suferit in 2014; minereul de fier a resimtit supra-capacitatea construita in ultimul deceniu (un plus de 130%) si ar putea continua tendinta descendenta, avand drept rezultat o presiune de depreciere pentru dolarul australian.

Indicele materiilor prime realizat de Bloomberg (BCOM) e la minimele din 2009.

“China e factorul determinant in ecuatia materiilor prime, iar cu toate asteptarile pentru o politica monetara stimulativa, incetinirea va continua probabil. Intr-o nota mai ”stralucitoare” aurul e in mijlocul celei de-a doua mari perioade de scadere din istoria sa. Prevaleaza in prezent sentimentul ca dobanzile mai mari vor impinge cotatiile inca si mai jos”, spune Claudiu Cazacu.

Promisiunile de revenire sunt mult mai puternic profilate in domeniul agriculturii: XTB anticipeaza ca graul si porumbul vor fi sustinute de variabilitatea naturala a productiei, dar si de episodice limitari ale ofertei in zona Ucrainei si Rusiei.

La limita se poate imagina un scenariu in care riposta Rusiei la sanctiuni ar viza intarirea pietelor agricole prin masuri administrative (diminuare abrupta a ofertei peste granite), desi aceasta ar avea si rezultate auto-pedepsitoare.




Citeste si