14 Mai 2008

Ce am invatat din criza pietei de capital?

Trendul descendent care a inceput la BVB la jumatatea anului trecut a adus, pe langa randamentele negative ale plasamentelor, o serie de beneficii pentru investitori, din punct de vedere al culturii, educarii si intelegerii mai profunde a notiunilor de risc si psihologie investitionala. Specialistii chestionati de Wall-Street au explicat cele mai importante lectii pe care investitorul roman ar fi trebuit sa le invete din aceasta perioada de scaderi.

Lectia de realism: perceptii mai clare asupra notiunii de risc

Amploarea deprecierilor de la BVB este cea mai mare din ultimii ani daca excludem perioada 1997-1999, deci si pierderile si invatamintele au fost pe masura.

Daca pana acum perceptiile asupra riscului nu erau foarte concrete, scaderile dure ale cotatiilor, de multe ori nejustificate, i-au invatat pe romanii investitori ca riscurile sunt mai mari decat si-au imaginat.

“Dupa o istorie a ultimilor 6-7 ani de crestere continua a cotatiilor, intrerupta doar de scurte corectii de primavara, perceptia asupra riscului sau a probabilitatii unei pierderi era mai greu perceptibila. Acum investitorii pot intelege mai bine riscurile si vor avea sanse sa aleaga mai bine tipurile de plasamente potrivite pentru fiecare, adica vor constientiza ca produsele cu speranta de randament mai mare comporta si riscuri mai mari, adica posibilitatea unor pierderi mai mari, cel putin pe termen scurt”, a declarat, pentru Wall-Street, Mihail Ion, presedinte si CEO al Raiffeissen Asset Management.


Lectia de intelepciune: La bursa se mai si pierde

De multe ori, s-a demonstrat ca romanii asteptau de la bursa castiguri sigure, rapide si mari. Dezamagirea era pe masura asteptarile lor, mai ales in conditiile unor deprecieri de asemenea amploare, cum sunt cele din ultimele noua luni.

Specialistii spun ca aceasta criza ar fi trebui sa dea investitorilor o lectie din acest punct de vedere: bursa are ciclicitatea ei, are trenduri ascendente si descendente, logice si firesti.

“Cel mai important semnal care ar fi trebuit sa fie dat este acela ca bursa nu este o constructie financiara in care toata lumea castiga bani multi si repede. Piata de capital are regimul ei, o ciclicitate de cresteri si scaderi care nu trebuie neglijata. Teoria si practica au aratat ca dupa o secventa de 5-7 ani de cresteri succesive, vin si corectii. In afara de perioada 1997-1999, cand bursa avea o lichiditate mult mai mica si era dominate de asa-zisii “cuponari”, aceasta perioada de corectii care a inceput in vara anului trecut a fost cea mai lunga si de amploare. Investitorii trebuie sa inteleaga ca in piata se mai si pierde”, ne-a declarat Adi Lupsan, director adjunct Intercapital Invest.

Lectia de diversitate: fondurile mutuale - alternative diminuatoare de risc

Un alt aspect pe care investitorii ar fi trebuit sa il inteleaga mai bine din aceasta perioada de scaderi ar putea fi o mai ampla diversificare a portofoliului, pentru micsorarea gradului de risc.

”In conditii de scadere a bursei, apar ca evidente necesitatea si avantajele diversificarii pentru temperarea pierderilor, care poate fi realizata printr-o abordare de portofoliu a unui fond mutual. Concentrarea plasamentelor in cateva actiuni se poate fi riscanta, exista exemple de titluri la BVB care au scazut mult peste media pietei, desi in trecut performasera foarte bine. O concentrare in astfel de plasamente amplifica pierderile”, ne-a mai spus presedintele RZB.

Acesta ne-a mai spus ca lectia aceasta a fost cel mai bine invatat de investitorii americani in ultimii 20 de ani, dupa cea mai dureroasa scadere a bursei de pe Wall Street , de peste 22% intr-o singura zi, pe 19 Oct 1987 (Black Monday).

“Multi dintre acestia cauta acum diversificarea, atat pe tipuri de companii, cat si la nivel international, fara a se limita doar la piata locala. In general, atunci cand piata de actiuni scade, e greu de gasit titluri care sa nu se corecteze. Insa unele dintre acestea scad mai mult decat altele, dupa cum pot sa revina mai repede pe crestere, in consecinta un portofoliu diversificat e mai potrivit. De asemenea, atunci cand unele economii sau piete scad, altele pot creste. Exemplul in aceasta perioada de corectii generalizate sunt pietele emergente ale tarilor producatoare de materii prime, care au crescut (Africa de Sud, Brazilia, Rusia, tarile din Orientul Mijolciu). Iata de ce diversificarea golbala a portofoliului da un confort mai mare investitorului decat o concentrare geografica a plasamentelor”, ne-a mai explicat Ion.


Lectia de timp: Investitii pe termen mediu si lung

In plus, in tot acest timp, calmul, rabdarea, dar si un orizont investitional mai mare i-a ajutat pe multi sa nu vanda panicati si sa nu marcheze profituri mici, comparativ cu cele posibile la momentul intoarcerii trendului.

Speculatia este pentru cei cu multa experienta si cunostinte temeinice in domeniu, dar nici in acest fel nu este recomandata ca unica modalitate de investitie, ea putand fi alternate cu portofoliile stabile, create pe un orizont de timp de peste 6 luni, dupa cum recomanda specialistii.

“Exista o filosofie a pietei de capital care spune ca investitiile pe termen mediu si lung au adus cele mai mari castiguri. Posibilitatea de a castiga din speculatii este mica, statistic, am putea spune ca undeva sub 5 procente. In plus, partea de speculatii se recomanda investitorilor cu multi ani de experienta in piata. Sa mizezi pe ideeea de a castiga mult din tranzactii intraday sau la cateva sedinte s-a dovedit a fi o teorie gresita si nefasta pentru randamentul investitional”, ne-a mai explicat Lupsan.


Exemple similare de comportamente investitionale din lume

In general, investitorul mediu cumpara titlurile dupa ce piata a crescut, adica destul de tarziu, in loc sa cumpere atunci cand piata a ascazut, adica la preturi convenabile. “In primele luni ale anului volumele de tranzactionare de la BVB au aratat ca nu au fost multi investitori interesati de cumparare. Revenirea la cumparare dupa o corectie bursiera se produce mai lent, ceea ce presupune ratarea unei parti din potentialul de crestere al fondurilor/actiunilor”, crede Mihail Ion.

Acest comportament deficitar al investitorilor poate fi intalnit si si pe plan international, ne-a exemplificat acesta. O statistica americana pe 25 ani (1980-2005) mentionata intr-un articol in "The Economist" arata ca randamentul mediu anual al unui fond de actiuni a fost de 10%, in vreme ce randamentul obtinut de un investitor mediu a fost de doar 7.3%, tocmai datorita momentului de cumparare intarziat si selectiei fondurilor care au crescut mai mult in trecut.

”Comportamentul de mai sus poate fi pus in corelatie pentru unii investitori si cu dorinta de a ramane in afara pietei cand preturile scad si revenirea la cumparare dupa consumarea corectiei, adica o tranzactionare care poate fi intensiva. Pentru cei mai multi dintre investitorii medii aceasta strategie da rezultate mai slabe decat cumpararea si detinerea (buy and hold)”. Sir John Templeton, cel care a administrat unele dintre cele mai de succes fonduri mutuale din SUA afirma ca deciziile de investitii ale unui investitor foarte bine pregatit sunt bune intr-o proportie de doua treimi, ne-a mai spus seful Raiffeisen Asset Management.

“In consecinta, pentru un investitor mediu, aceasta proportie se situeaza de obicei sub 50%, adica vanzarea urmata de cumparare pe termen scurt (sau invers) aduce in general pierderi”, adauga acesta.

In concluzie, evolutiile viitoare ale pietei pot oferi si alte exemple din care investitorii pot invata, si anume sa nu vanda in conditii de scadere sau panica si sa nu ramana in afara pietei. Un alt exemplu ar fi cel din SUA, dupa atacurile teroriste din 11 Sep 2001. ”Atunci, multi investitori au vandut, astfel incat indicele Dow Jones a scazut cu aproape 8% intr-o singura zi. Cat au pierdut cei care s-au panicat? Sase luni mai tarziu piata era la peste 10% mai sus decat inainte de 11 Septembrie”, a incheiat Ion.





Citeste si