Tariceanu, despre procedura de infringement impotriva Romaniei: Semnal major dat pentru a stopa abuzurile

''Aceasta decizie vine dupa ani in care lupta impotriva coruptiei a fost deturnata prin protocolul SRI-DNA si transformata intr-o campanie antidemocratica de eliminare a oamenilor incomozi pentru sistem. Tintele au fost lideri politici, judecatori de la CCR si ICCJ sau oameni de afaceri, reprezentanti ai mediului academic. S-a ajuns pana in punctul in care simpli cetateni care au intrat in conflict cu oameni sus-pusi in sistem au devenit tinta abuzurilor, cum a fost cazul Marianei Rarinca. S-a creat un adevarat sistem asemanator cu modelul securitatii din anii '50. Arestari abuzive, plimbarea oamenilor incatusati prin fata camerelor de luat vederi, 'scaparea' catre 'UM din presa de informatii din dosare. Prezumtia de nevinovatie a fost incalcata flagrant, totul pentru a convinge opinia publica sa inchida ochii la abuzurile comise, intr-o logica bolnava conform careia 'cateva abuzuri' sunt acceptabile, pentru ca cei acuzati de procurori sunt oricum vinovati'', a scris Tariceanu, luni, pe pagina sa de Facebook, referindu-se la cauzele si implicatiile deciziei.

In acelasi timp, el spune ca judecatorii au fost presati sa ia decizii ''asa cum dicta binomul SRI-DNA'', ''fie prin presiuni mediatice, ca urmare a spectacolului catuselor, fie prin presiuni venite pe cai ocolite de la oameni din sistem''.

''Acest comportament abuziv la adresa judecatorilor a fost 'institutionalizat' prin documente ca protocolul SRI-CSM sau cel dintre SRI-ICCJ. Mai grav a fost faptul ca acolo unde aceste metode nu functionau, s-a declansat urmarirea penala a magistratilor care nu jucau cum li se dicta. S-a ajuns pana la cel mai inalt nivel: ICCJ si CCR, ceea ce arata ca sistemul s-a crezut invincibil. Ma bucur ca oficialii europeni incep sa realizeze manipularea servita la Bruxelles de unii oameni ai sistemului si de catre politicieni servili si iau atitudine fata de aceste practici antidemocratice. Este vorba nu doar despre aceasta decizie de infringement, ci si de mesajele transmise de catre delegatia ALDE Europa referitoare la protocolul secret DNA-SRI si efectul sau nociv asupra democratiei'', mai scrie Tariceanu.

El arata ca declansarea procedurii de infringement este un moment zero pentru societatea romaneasca si subliniaza importanta ca in spatiul public sa fie prezentate abuzurile comise dar si pe cei care le-au comis.

In context, el spune ca este necesara o comisie ''pentru adevar si reconciliere'', aceasta fiind ''o solutie pentru a afla adevarul si a incepe procesul de repunere a justitiei in cadrul democratic firesc''.

''Toti oamenii politici trebuie sa invete ca principiul prezumtiei de nevinovatie nu este facultativ si termeni ca cel de 'penali' trebuie sa dispara din vocabularul lor. Epoca 'Orban-ilor', valeti ai sistemului, care indeplinesc ordinele primite, inclusiv prin depunerea unei plangeri penale ridicole impotriva premierului, trebuie sa apuna. (...) Cred ca Parlamentul, ca for reprezentativ suprem, poate si trebuie sa isi asume aceasta misiune de aflare a adevarului''. (...) Tocmai pentru ca vrem sa punem capat 'statului drepti' si spectacolului catuselor, cred cu tarie ca activitatea acestei comisii trebuie sa porneasca de la un principiu fundamental: toti oamenii din justitie si servicii care ies public si ofera informatii despre abuzurile generate de protocoale nu vor avea de suferit. Sunt sigur ca multi procurori sau judecatori au actionat sub presiune, nu din proprie initiativa, iar scopul este sa curatam sistemul, nu sa incepem o vanatoare de oameni'', puncteaza presedintele Senatului.

Tariceanu sustine ca este ''imperios necesara'' schimbarea ''oamenilor de la varf'', care au orchestrat abuzurile si care si-au asumat un rol direct in punerea lor in practica.

De asemenea, spune liderul ALDE, infiintarea unei agentii independente, ANIC (Autoritatea Nationala de Interceptare a Comunicatiilor), este o masura necesara.

''Trebuie sa acceleram procesul de curatire si reconstructie pe baze democratice a institutiilor din justitie si a modului lor de operare. Legile justitiei sunt un pas important care sper sa fie finalizat cat mai rapid. Reglementarea activitatii institutiilor de forta, astfel incat sa nu mai existe posibilitatea de noi abuzuri sau de incalcari ale drepturilor si libertatilor cetatenilor este un alt pas. Ma refer, de exemplu, la ascultarea telefoanelor in mod abuziv'', mai spune presedintele Senatului.