Biroul Electoral Central a decis înregistrarea candidaturii lui Crin Antonescu la alegerile prezidenţiale din 4 mai, acesta prezentând o listă de 1,7 milioane de susținători, relatează Agerpres.
Potrivit unui comunicat al BEC, în şedinţa de azi a fost aprobată înregistrarea candidaturii lui Crin Antonescu şi a semnului electoral al acestuia la alegerile prezidenţiale din luna mai.
Crin Antonescu, candidatul Alianţei Electorale "România Înainte", şi-a depus candidatura, duminică, având o listă semnată de 1,7 milioane de susţinători.
Până în prezent, BEC a decis înregistrarea candidaturii lui Nicuşor Dan pentru prezidenţiale şi a respins candidaturile lui Călin Georgescu, Petru Mîndru, Maria Marcu şi Ion Popa.
Candidatura lui Nicuşor Dan a fost contestată la Curtea Constituţională, iar Călin Georgescu a contestat la CCR decizia BEC de a-i respinge candidatura.
Partidele politice, alianţele politice sau electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi pot depune candidaturile la BEC până cel mai târziu la data de 15 martie, ora 24:00.
CCR va analiza contestațiile privind invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu
Curtea Constituţională a României va analiza astăzi, de la ora 17:00, contestaţiile referitoare la candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale din luna mai, relatează Agerpres.
Una dintre sesizări este cea trimisă de Călin Georgescu către Curtea Constituţională în legătură cu decizia Biroului Electoral Central (BEC) de respingere a înregistrării candidaturii sale, acesta susţinând că, sub aspect procedural, nu au fost respectate toate condiţiile legale privind cvorumul de prezenţă, cel de vot şi procedura de desfăşurare a şedinţei.
El subliniază că Biroul Electoral Central a încălcat "flagrant" legea prin decizia de respingere a candidaturii sale.
"În pofida celor înfăţişate şi încălcând în mod flagrant legea, BEC, prin decizia de respingere a înregistrării candidaturii mele, nu a verificat, în niciun fel, îndeplinirea cumulativă, pentru candidatura mea, a condiţiilor de formă şi de fond cerute de lege şi actele adoptate în baza acesteia din urmă, mărginindu-se să precizeze că 'nu poate da prevalenţă analizei aspectelor formale ale prezentei candidaturi, în detrimentul celor fundamentale tranşate deja de Curte", spune Georgescu.
Potrivit acestuia, în întreg cuprinsul deciziei contestate, BEC a analizat "doar condiţii de fond suplimentare", decurgând indirect din alte prevederi constituţionale decât cele la care legea însăşi face trimitere şi care au fost decelate, pe cale de interpretare, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, în speţă Hotărârea 2/05.10.2024, care ar fi configurat "cadrul axiologic în care au loc alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României". Condiţiile de fond corespunzătoare "cadrului axiologic" invocat de BEC ar presupune respectarea Constituţiei şi apărarea democraţiei.
