La mai puțin de trei luni distanță de alegerile prezidențiale din România din acest an, apar din ce în ce mai multe sondaje de opinie, fiecare având rezultate diferite. Acest lucru duce la îndoieli în rândul oamenilor privind acuratețea lor, mai ales după situația din noiembrie 2024 când liderul suveraniștilor Călin Georgescu, care avea o cotă de încredere scăzută în sondajele politice, a intrat în mod surprinzător în turul doi cu 22,94% din voturi, clasându-se pe primul loc.
Ultimele sondaje apărute pentru prezidențialele din 2025 îl clasează pe George Simion (candidatul comun AUR și POT) pe primul loc, însă estimările privind candidatul cu care ar putea ajunge în turul al doilea diferă.
În perspectiva alegerilor din mai, conform unui sondaj INSCOP din decembrie 2024, 87,5% dintre români susțin direcția occidentală a României (alianțele UE și NATO), iar 57,1% consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când nu coincid cu regulile Uniunii Europene, cu riscul de a-și pierde poziția de stat membru al UE.
Cât de precise sunt sondajele politice
Sondajele sunt cele mai populare și cele mai bune mecanisme de măsurare a opiniei publice. Majoritatea sunt realizate prin telefon sau online și pot fi făcute chiar și față în față sau prin poștă.
Acuratețea sondajelor ar crește constant cu cât ne apropiem mai mult de evenimentul electoral. Sondajele efectuate înainte de alegeri vor avea o eroare de aproximativ două ori mai mare decât un sondaj efectuat în ultima săptămână a alegerilor, potrivit unei analize a Kantar, companie internațională de analiză a pieței.
Acest lucru se poate datora faptului că mulți alegători își fac o părere pe parcursul unei campanii electorale, iar opiniile se pot schimba în funcție de activitățile de campanie, dar și din cauza unor evenimente externe (greve, scandaluri etc.), a numărului de alegători indeciși și chiar a numărului de persoane care se prezintă efectiv la vot.
De exemplu, sondajele politice au subestimat sprijinul pentru Donald Trump și au supraestimat sprijinul pentru Hillary Clinton în alegerile prezidențiale din 2016. Patru ani mai târziu, sondajele au anticipat corect victoria lui Joe Biden în fața lui Trump, însă atât sondajele naționale, cât și cele la nivel de stat au prevăzut un avantaj mult mai mare decât cel obținut în cele din urmă.
Raportul unui grup de lucru al Asociației Americane de Cercetare a Opiniei Publice a numit cursa prezidențială din 2020 cea mai mare eroare a profesiei din ultimele patru decenii, conform The Harvard Gazette.
Problemele sondajelor de opinie în ziua de azi
O problemă care poate influența semnificativ rezultatul sondajelor politice este faptul că există o ”criză continuă” a scăderii ratelor de răspuns în rândul oamenilor contactați să-și spună preferințele. Cu cât o parte mai mare și mai reprezentativă a publicului răspunde la solicitările sondajelor, cu atât datele sunt mai exacte.
În prezent, schimbările tehnologice, inclusiv identificarea apelantului, creșterea numărului de mesaje și proliferarea mesajelor spam - au făcut ca foarte puțini oameni să răspundă la apeluri nesolicitate. De exemplu, până și sondajul New York Times/Siena College are o rată de răspuns de aproximativ 1%, a precizat Michael Bailey, profesor de administrație guvernamentală americană la Universitatea Georgetown din SUA, în publicația Scientific American.
Sondajele de opinie implică de obicei aproximativ 1.000 de adulți, iar eroarea de eșantionare crește cu cât numărul de interviuri incluse în procentele raportate este mai mic. Așadar, ar putea exista prea puține interviuri cu alegători relevanți - adică alegători potențiali, potrivit esomar.
O altă problemă este că alegerile din zilele noastre sunt foarte strânse. ”Sunt suficient de strânse încât, dacă rezultatul este, de exemplu, de 3 procente în favoarea lui Trump, atunci va părea că Trump a dat lovitura”, și la fel și în cazul Kamalei Harris, a spus David Karpf, cercetător în domeniul tehnologiei și al procesului electoral la Universitatea George Washington din SUA.
Acest lucru se încadrează în marja de eroare a sondajelor din punct de vedere statistic, dar ar putea fi perceput de public ca o mare ratare.
Nici agregatoarele de sondaje nu sunt utile, conform Scientific American. Aceste site-uri combină rezultatele a zeci, sute de sondaje, pentru a oferi o imagine de ansamblu. Agregatoarele iau datele sondajelor și rulează simulări ale unui scrutin de aproximativ 10.000 de ori pentru a prezice rezultatul probabil al acestuia.
Momente în care sondajele de opinie s-au înșelat
Alegerile din România din 2024 - când liderul suveraniștilor Călin Georgescu a intrat în mod surprinzător în turul doi cu 22,94% din voturi, dar sondajele estimau că Marcel Ciolacu (candidat PSD) ar câștiga primul tur cu cel mai mare număr de voturi.
Brexit (Referendumul UE) din Regatul Unit - numeroase agenții de sondaje au prezis în mod eronat că Regatul Unit va vota în favoarea rămânerii în UE, doar 55 din cele peste 150 de sondaje efectuate prezicând că vor câștiga cei care militează pentru ieșirea din UE.
Alegerile prezidențiale din SUA, din 2016 - susținătorii lui Donald Trump erau adesea mai reticenți să își declare intențiile de vot, ceea ce a dus la o subestimare a sprijinului său în sondaje.
Alegerile prezidențiale din 2017 din Franța - unele sondaje au subestimat dimensiunea reală a victoriei lui Emmanuel Macron în turul doi, datorită efectului de aderență care a favorizat un număr mai mare de voturi pentru acesta în fața lui Marine Le Pen.
Alegerile parlamentare din 2015, Grecia - majoritatea sondajelor prevesteau o competiție strânsă, dar Alianţa de extremă stângă Syriza a câștigat cu mult mai mult decât era estimat.
Multe organizații vor să afle ce crede publicul, inclusiv guvernul, partidele politice, companiile, organizațiile non-profit și caritabile, precum și mass-media. Totuși, există câteva întrebări cheie pe care publicul ar trebui să și le pună înainte să evalueze un sondaj: Cine l-a realizat?, Cine a plătit pentru el?, Ce întrebări au fost puse?, Când a fost realizat - și, mai ales, cum a fost realizat?.
