Judecătoria Sectorului 1 a decis reducerea termenului de prelungire a controlului judiciar în cazul lui Călin Georgescu, de la 60 la 45 de zile.
Instanţa a mai hotărât să-i înlăture obligaţia de a nu deţine, folosi sau purta arme şi pe cea de a comunica periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă.
''Admite în parte plângerea formulată de inculpatul Călin Georgescu (...). Modifică conţinutul măsurii controlului judiciar dispus prin ordonanţa procurorului din 24.04.2025 de prelungire a controlului judiciar emisă în dosarul nr. 2226/221/P/2023/d1 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Urmărire Penală, după cum urmează: Înlătură obligaţia de a nu deţine, folosi sau purta arme şi obligaţia de a comunica periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă. Reduce termenul de prelungire a controlului judiciar de la 60 de zile la 45 de zile, ce se va calcula de la data de 27.04.2025. Menţine celelalte dispoziţii ale ordonanţei atacate. Respinge în rest plângerea, ca neîntemeiată. Definitivă'', se arată în decizia instanţei.
Judecătoria Sectorului 1 s-a pronunţat în legătură cu o plângere depusă de Călin Georgescu privind prelungirea măsurii controlului judiciar.
Procesul a avut loc săptămâna trecută, cu Georgescu prezent în sala de judecată, însă judecătorul care se ocupă de acest caz a decis atunci să amâne pronunţarea după ce se încheie primul tur al alegerilor prezidenţiale.
Pe 24 aprilie, Călin Georgescu a fost chemat la Parchetul General pentru a i se aduce la cunoştinţă prelungirea cu încă 30 de zile a măsurii controlului judiciar.
Georgescu este urmărit penal pentru săvârşirea a şase infracţiuni, cea mai gravă fiind cea de instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, în formă tentată, fiind acuzat că ar fi pus la cale un plan de destabilizare a României cu ajutorul mercenarilor conduşi de Horaţiu Potra, după ce Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale din 2024.
Când a început procesul lui Călin Georgescu?
Pe 24 aprilie, Călin Georgescu a fost chemat la Parchetul General pentru a i se aduce la cunoştinţă prelungirea cu încă 30 de zile a măsurii controlului judiciar.
În cadrul acestei măsuri, el trebuie să se prezinte periodic la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Ilfov şi are mai multe interdicţii, printre care să părăsească ţara fără încuviinţarea autorităţilor judiciare. De asemenea, Georgescu nu are voie să posteze pe reţelele de socializare conţinut cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist sau xenofob.
Care sunt infracțiunile pentru care e anchetat Călin Georgescu?
Georgescu este urmărit penal pentru săvârşirea a şase infracţiuni, cea mai gravă fiind cea de instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, în formă tentată, fiind acuzat că ar fi pus la cale un plan de destabilizare a României cu ajutorul mercenarilor conduşi de Horaţiu Potra, după ce Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale.
Pe 9 martie, Biroul Electoral Central a invalidat candidatura lui Călin Georgescu la prezidenţiale, fiind invocată decizia Curţii Constituţionale din luna decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile din primul tur.
Noi explicații despre cazul lui Călin Georgescu: de ce este în curtea Parchetului General
Parchetul General susţine că în dosarul în care este cercetat penal Călin Georgescu este implicat şi un magistrat, care ar fi sprijinit activităţile infracţionale, motiv pentru care este de competența instituției să soluționeze cazul.
Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidenţiale, a fost pus sub control judiciar de procurorii de la Parchetul General pe o perioadă de 60 de zile, el având mai multe interdicţii, printre care să părăsească ţara fără încuviinţarea autorităţilor judiciare şi nu are voie să posteze pe reţelele de socializare conţinut cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist sau xenofob.
Georgescu este urmărit penal pentru săvârşirea a şase infracţiuni: instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, în formă tentată; comunicarea de informaţii false; fals în declaraţii în formă continuată; iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup; promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe; iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii.
