La începutul anilor ’90 s-a resimțit un val de construcții de locuințe, mulți români dorindu-și case mai mari decât apartamentele înghesuite în care au locuit în perioada comunistă, dar modul deficitar în care au fost construite își arată minusurile în prezent, când puterea de cumpărare a scăzut, gazele naturale s-au scumpit, iar necesarul de consum este mai mare decât posibilitățile populației, este de părere Marius Șoflete, inginer constructor și fondatorul firmei „Inginerie Creativă”.

Marius este și creator de conținut pentru platforma de comunicare și educare Soflete.ro, dar și unul dintre pionierii caselor pasive din România, fiind primul care a înregistrat o casă pasivă certificată la noi în țară. Acesta a explicat pentru wall-street.ro că locuințele din România consumă foarte multă energie pentru asigurarea confortului termic, iar, în contextul actual, acest minus este resimțit din ce în ce mai tare în buzunarele românilor.

„În anii ’90, a fost un val foarte mare de construcții în România. Știm cu toții că am scăpat din blocurile comuniste și am fugit, tati, și ne-am făcut «palate». Doar că aceste case mari consumă acum foarte multă energie pentru a le încălzi pe timp de iarnă”, ne-a spus Marius Șoflete.

Marius Șoflete, inginer constructor, proiectant de case pasive. - sursa foto: Soflete.ro

Încălzirea și răcirea locuinței consumă între 60% și 80% din consumul anual de energie

Potrivit specialistului, funcționarea unei case implică o serie întreagă de consumatori de energie, fie că vorbim de combustibili fosili, fie că vorbim de electricitate. Cea mai mare parte se duce în asigurarea confortului termic, atât pentru încălzire, cât și pentru răcire. Evident, încălzirea locuinței este principala problemă și principalul consumator. Inginerul în construcții ne spune că următoarele surse importante de consum sunt gătitul și iluminatul, în funcție de specificul fiecărei gospodării.

„Dacă fac o paralelă între o mașină și o casă, ai energia consumată de motor, combustibilul: gaz, benzină, motorină, etc? Ai energia consumată de faruri, de echipamentele electronice, aer condiționat. Adică energie electrică. Așa e și în cazul caselor.

Problema este aceea că energia necesară pentru a menține confortul termic într-o casă variază între 60% și 80% din totalul energiei consumate într-un an de zile”, ne-a explicat Marius.

Mai departe, ne mai spune el, România este o țară cu climat rece, așa că între 4 și 6 luni pe an trebuie să încălzim locuințele, iar la noi gazele și lemnele au fost principalii combustibili pe care-i folosim, gazele fiind majoritare.

Românii își permit o cantitate infimă de gaze față de anii 2000

Pentru a înțelege nivelul de consum de energie, inginerul în construcții a echivalat necesarul total de consum în metri cub de gaz. Potrivit acestuia, o casă construită în anii ‘90 consumă undeva la 4.000 de metri cubi de gaz pe an pentru a asigura confortul termic.

„Atunci nu ne durea foarte tare, pentru că eram obișnuiți să folosim gazul, deoarece a fost foarte accesibil ca resursă. În anii ‘90, prețul pentru 1.000 de metri cubi de gaz era undeva la 50 de dolari. În aceeași perioadă, datele ne arătau că ne puteam cumpăra o mașină autohtonă cu 4.500 de dolari.

În anii 2000, prețul gazului a crescut la 300 de dolari pe mia de metri cubi, iar o mașină era undeva 7.000 de dolari. Ajungând mai aproape de zilele noastre, datele ne arată că în anii 2020, până la toată criza prin care trecem acum, am ajuns la circa 500 de euro pe 1.000 de metri cubi de gaz, în timp ce o mașină nouă a ajuns la 12.000 de euro”, ne-a detaliat Marius Șoflete.

Aceste cifre ne arată că prețurile de consum au crescut foarte mult, iar bugetul pentru consumul de energie este afectat de scumpirea celorlalte produse pe care românii și le cumpără.

Deși există o parte pozitivă, aceea că o parte dintre locuințe au fost termoizolate, iar necesarul de consum a scăzut semnificativ, datele economice actuale ne arată că românii își permit foarte puțin gaz chiar și în comparație cu începutul noului mileniu.

„Începând cu 2005, am început câte un pic să termoizolăm casele, să punem niște polistiren, să montăm niște termopane la casă. Prin măsurile astea am reușit să conservăm un pic de energie, să reducem consumul și l-am redus undeva la echivalentul a 1.500 de metri cubi anual per casă.

Dar în anii 2000 ne permiteam să cumpărăm, dintr-un salariu mediu, circa 8.000 de metri cubi de gaz, la început de 2020 ne permiteam undeva la 1000 de metri cubi, iar astăzi ne permitem doar 300 de metri cubi de gaz. Este o problemă economică gravă”, a subliniat inginerul în construcții.

Prețul gazelor nu este singura problemă care ar trebui să ne preocupe

Potrivit lui Marius Șoflete, prețul gazelor naturale nu este singura problemă cu care ne-am putea confrunta și care ar trebui să ne îngrijoreze, deoarece există riscul să avem probleme cu aprovizionarea cu gaze naturale, dat fiind contextul geopolitic prin care trecem.

„Prima problemă este cea a costurilor, deoarece prețul gazului pentru consumatorul final a continuat să crească în ultima perioadă, dar acum se pune și problema legată de accesul la resurse, pentru că e o resursă la care există riscul de a nu mai avea acces”, ne-a mai spus Marius Șoflete.

În acest context, Marius Șoflete ne-a spus că interesul românilor a crescut semnificativ pentru casele eficiente din punct de vedere energetic, pentru casele pasive, firma sa înregistrând în acest an o creștere de 500% a cererii pentru construirea de case pasive, echipa sa fiind deja „blocată” pentru noi comenzi până la finele anului 2023.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Adrian Ungureanu
Venit în Capitală în 2007, ca orice copil de provincie cu tolba plină de vise, primul fiind acela de a deveni comentator sportiv - următorul Cristian Țopescu - Adrian a ales să-și înceapă cariera de jurnalist scriind în presă. Deși era abia în al doilea an la Facultatea de Jurnalism , Adrian și-a găsit un loc de muncă la ziarul ” Curierul Național ”. A realizat abia la interviul de angajare că nu mai există departament de sport la ziar, dar asta...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Imobiliare și construcții »


Setari Cookie-uri