Coronarografia, numită și angiografie coronariană, este o procedură cu rol important în diagnosticarea bolilor cardiovasculare, în special a bolii coronariene.[1] Ce presupune această procedură, de ce este atât de importantă, dar și când poate fi recomandată efectuarea sa vei afla mai jos!
Ce este coronarografia?
Coronarografia este o procedură minim invazivă ce le permite medicilor să vizualizeze în detaliu arterele coronare, vasele de sânge care alimentează inima cu oxigen. Prin intermediul coronarografiei, se pot identifica îngustări, blocaje sau alte anomalii ale acestor artere, se poate determina localizarea și severitatea lor și se poate elabora un plan de tratament adecvat.[1][2]
În timpul acestei investigații, se introduce un cateter subțire într-o arteră, de obicei la nivelul încheieturii mâinii sau în zona inghinală. Cateterul este ghidat până la inimă, iar prin el se injectează o substanță de contrast care permite vizualizarea arterelor coronare cu ajutorul unui aparat cu raze X. Medicul poate astfel observa cu precizie starea vaselor de sânge și identifica eventualele probleme.[1][2]
Coronarografia prezintă mai multe avantaje, între care și faptul că nu necesită spitalizare de lungă durată, este relativ rapidă (durează, în general, între 30 și 60 de minute), permite intervenția imediată pentru rezolvarea blocajelor identificate prin angioplastie coronariană și nu impune o perioadă de recuperare prelungită.[1][2]
Cum se efectuează coronarografia?
Procedura de coronarografie se desfășoară în următoarele etape:
· pregătire - înainte de intervenție, pacientul va fi supus unor analize de sânge și investigații și va fi întrebat despre eventuale alergii sau medicamente pe care le ia; este recomandat ca pacientul să nu mănânce și să nu bea nimic cu câteva ore înainte de test; este posibil să fie necesară întreruperea administrării anumitor medicamente, dar acest lucru se face doar la recomandarea medicului;
· alegerea zonei de abord și anestezierea acesteia - zona în care se va introduce cateterul este anesteziată;
· introducerea cateterului - medicul introduce un cateter, un tub lung, subțire și flexibil, într-o arteră și îl ghidează până la inimă;
· injectarea substanței de contrast - prin cateter se injectează o substanță de contrast, iar cu ajutorul unui aparat cu raze X se obțin imagini ale arterelor coronare; medicul va analiza aceste imagini pentru a determina dacă există blocaje în arterele coronare și dacă se va interveni pe loc pentru rezolvarea acestora prin angioplastie coronariană ori sunt necesare alte tratamente;
· înlăturarea cateterului - după finalizarea procedurii, cateterul este îndepărtat, iar la locul de puncție se realizează compresiunea arterei folosite ca abord pentru a opri sângerarea.[1][2]
Când este recomandată coronarografia?
Coronarografia este o procedură medicală care poate fi recomandată în diverse situații, în principal când există suspiciuni sau simptome ale bolilor cardiovasculare. Posibile indicații sunt: apariția anginei pectorale, agravarea acesteia ori modificări ale manifestărilor sale, stenoza aortică sau o altă boală a valvelor inimii, apariția unor dureri toracice atipice, cu rezultate normale la alte investigații, insuficiența cardiacă, infarctul miocardic (atacul de cord), rezultatele anormale la testul de efort, defectele cardiace congenitale sau probleme ale vaselor de sânge.[1][2]
Coronarografia mai poate fi recomandată pacienților cu risc crescut de boală coronariană, dar și celor care urmează să treacă printr-o intervenție chirurgicală la inimă.[1][2]
Este important de menționat că, în general, angiografia coronariană se efectuează atunci când deja au fost făcute alte teste neinvazive, cum ar fi ecocardiografia (ecografia cardiacă), testul de efort sau electrocardiograma (EKG), dar rezultatele acestora nu sunt suficiente pentru a stabili un diagnostic.[1][2]
Coronarografia este o procedură cu ajutorul căreia medicii pot identifica la timp problemele la nivelul arterelor coronare și pot iniția tratamentul adecvat, reducând astfel riscul de complicații grave, precum infarctul miocardic. Dacă medicul tău îți recomandă o coronarografie, este important să discuți cu el despre beneficiile și riscurile acestei proceduri!
Disclaimer: Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultația medicală. Pentru orice informație suplimentară, adresează-te unui medic!
Bibliografie:
1. „Coronary Angiogram”, Mayo Clinic, 2023, www.mayoclinic.org/tests-procedures/coronary-angiogram/about/pac-20384904. Accesat la 5 Sept. 2024.
2. „Coronary Angiography”, MedlinePlus Medical Encyclopedia, 2022, medlineplus.gov/ency/article/003876.htm. Accesat la 5 Sept. 2024.
Sursa foto: Shutterstock
