Cinci universitati de top care fac parte din consortiul ”Universitaria” au semnat, la Timisoara, o rezolutie prin care cer, printre altele, un nou pact pentru educatie pentru perioada 2015-2020, dar si finantare pe criterii de performanta, transmite corespondentul Mediafax.
Potrivit unui comunicat transmis de Universitatea de Vest din Timisoara, cinci universitati de top din Romania - Universitatea din Bucuresti, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, Academia de Studii Economice din Bucuresti, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca si Universitatea de Vest din Timisoara - au semnat, la sfarsitul saptamanii trecute, la Timisoara, o rezolutie, in cadrul unui moment festiv.
”Dupa 25 de ani de schimbari permanente in invatamantul romanesc, in care mai mult de 20 de ministri ai educatiei au abordat in mod diferit politica invatamantului superior si a cercetarii stiintifice, Consortiul Universitaria considera ca este necesara o perspectiva coerenta asupra dezvoltarii acestui domeniu esential pentru progresul societatii. Observand incoerenta si impredictibilitatea sistemului de invatamant superior prin abordari top-down, Consortiul propune o coordonare de tip bottom-up, care sa reflecte evolutiile inregistrate deja in universitati. Propunerile incluse in rezolutia de fata ar trebui acceptate de orice guvern, pentru a asigura continuitate, stabilitate si predictibilitate in dezvoltarea invatamantului superior din Romania. Consideram imperativa ideea unui nou pact pentru educatie (pentru perioada 2015-2020) care sa reia si sa extinda liniile de actiune enuntate in pactul precedent care a fost semnat in 2008”, se arata in comunicat.
Citeste si:
Potrivit sursei citate, productia stiintifica a celor cinci universitati semnatare ale rezolutiei reprezinta 34% din numarul total al articolelor prezente in Scopus in ultimii doi ani, respectiv 44% din articolele din Romania prezente in ISI Web of Science. Universitatile membre ale Consortiului pregatesc peste 125.000 de studenti, reprezentand 28% din totalul studentilor inmatriculati in invatamant superior public.
Structural, pe cele trei cicluri de studii universitare Consortiul Universitaria reprezinta 26% din totalul studentilor cuprinsi in programele de licenta, 34% din totalul studentilor din programele de master, 30% din totalul studentilor din programele de studii doctorale.
”Analiza unor documente releva o serie de probleme structurale si functionale ale invatamantului superior si cercetarii: subfinantarea cronica a invatamantului superior si reducerea finantarii pe baza criteriilor de performanta; absenta unei clasificari si ierarhizari actualizate a institutiilor de invatamant superior si a programelor de studii si absenta stimulentelor pentru excelenta academica si imbunatatirea performantelor institutiilor de invatamant superior; inexistenta unor optiuni de angajare competitive cu mediul privat, ceea ce creeaza dificultati insurmontabile pentru recrutarea personalului didactic si de cercetare in domeniul matematicii si stiintelor naturii; ratele mari de abandon atat in invatamantul preuniversitar, cat si in cel universitar; declinul constant al numarului de studenti atat din cauze demografice, cat si din cauza mediului institutional si economic general; acest fenomen negativ nu este compensat prin cresterea calitatii educatiei si cercetarii universitare; nivelul scazut de internationalizare a invatamantului superior in ansamblu si a majoritatii covarsitoare a programelor de studii, ceea ce reflecta constrangerile legislative, slaba recunoastere internationala a mediului academic romanesc si precaritatea potentialului financiar”, se arata in comunicat.
Citeste si:
De asemenea, printre problemele cu care se confrunta mediul universitar mai sunt enumerate: inadecvarea continuturilor unor programe de studii la cerintele pietei muncii; pierderea unui potential uman valoros din cauza absentei unor politici coerente de sprijin al celor cu nevoi speciale; scaderea credibilitatii institutiilor de invatamant superior din cauza abordarii superficiale a multiplelor cazuri de plagiat, coruptie academica, incompatibilitati etc. si diminuarea relevantei diplomelor universitare; rigiditatea si anchilozarea invatamantului superior romanesc determinate de suprareglementare, centralism birocratic si pseudoautonomie; absenta predictibilitati si continuitatii in dezvoltarea invatamantului superior si a cercetarii din cauza incoerentei legislative si a frecventelor masuri administrative fara justificari temeinice.
Citeste si:
”Invatamantul superior si cercetarea stiintifica pot avea un rol decisiv in dezvoltarea economico-sociala a tarii, prin reconstructia institutionala, diferentierea universitatilor, promovarea excelentei individuale, stimularea performantelor academice si intarirea principiilor fundamentale ale autonomiei institutionale si competitiei efective a ideilor. In acest sens, consideram ca se impun cu necesitate urmatoarele linii directoare: Alocarea a minim 6% din PIB pentru educatie; Evaluarea si clasificarea universitatilor printr-un program international, neutru din punct de vedere politic si nesusceptibil de influente si presiuni sociale”, mai arata sursa citata.
Semnatarii rezolutiei mai cer restructurarea finantarii publice a invatamantului superior in sensul echilibrarii criteriilor sociale cu criterii de performanta academica; adoptarea cadrului de finantare multianuala a invatamantului superior si a cercetarii din Romania; adoptarea principiului de finantare publica obligatorie a cercetarii stiintifice cu minim 1% din PIB; descentralizarea administrativa si responsabilizarea structurilor executive si academice din institutiile de invatamant superior; initierea si consolidarea programului „Initiativa de Excelenta Academica”, in scopul dezvoltarii unor universitati romanesti competitive international, pentru perioadele 2016-2020, 2021-2025.
Citeste si:
De asemenea, printre solicitari se mai numara reconstructia institutionala a invatamantului superior si cercetarii stiintifice romanesti prin elaborarea si adoptarea unei legi simple, flexibile, cuprinzatoare si coerente; participarea si consultarea studentilor in procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile, precum si adoptarea unui cadru legal privind salarizarea cercetarilor stiintifici din universitati, similar celui din Academia Romana si institutele nationale de cercetare.
Sursa foto: Mediafax
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
