Dezvoltarea pe termen lung a Romaniei a fost sacrificata pentru “bunastarea” de moment a romanilor. Investitiile atat de necesare modernizarii infrastructurii, in toate domeniile, au fost sacrificate pentru cresteri de salarii si pensii. Insa, datele Statisticii arata ca, in decurs de un an, veniturile romanilor, pe gospodarii, au crescut cu putin peste 1.000 de lei. Insa si cheltuielile au crescut aproape in acelasi ritm. Pe ce s-au dus banii primiti in plus de romani? Pe IMPOZITE, care s-au dublat, si pe inflatie. A meritat?

Cele mai recente date publicate de Institutul National de Statistica (INS) arata ca, in ultimul trimestru al anului 2018, veniturile totale medii lunare pe gospodarie au fost de 4.608 lei si de 1.772 lei pe persoana. In acelasi timp, cheltuielile totale ale populatiei au fost de 3.981 de lei lunar pe gospodarie (1.531 lei pe persoana) si au reprezentat 86,4% din nivelul veniturilor totale.

Cu doar un an in urma, in trimestrul IV din 2017, veniturile medii pe gospodarie se ridicau la doar 3.569 de lei, dar si cheltuielile erau cu mult mai reduse, respectiv de 3.061 de lei pe gospodarie, in medie.

Asadar, in 2018, veniturile au crescut cu 1.039 de lei, iar cheltuielile cu 920 de lei. In aceste conditii, se poate spune ca venitul real al populatiei a urcat cu 119 lei, nu cu mai bine de 1.000 de lei cum pare la prima vedere.

Au trait mai bine romanii in ultimul an?

Se poate spune ca de banii obtinuti in plus, romanii si-au permis sa cumpere mai multe lucruri si ca, astfel, au reusit sa traiasca mai bine. Insa, daca analizam pe categorii de cheltuieli, se observa usor ca jumatate din cresterea nominala de venituri a fost “mancata” de impozitele si contributiile datorate statului. Acestea, practic, s-au dublat de la un an la altul.

Astfel, daca in ultimul trimestru din 2017, o gospodarie platea impozite si contributii, in medie, de 633,6 lei, un an mai tarziu suma platita la stat a ajuns la 1.290 de lei.

In acelasi timp, procentul alocat investitiilor a ramas constant, de 0,3% din cheltuielile totale, iar suma a crescut, in consecinta, de la “FBULOASA” valoare de 8,4 lei in 2017 la 11,7 lei in 2018.

Nici categoria “alte cheltuieli” din care se poate presupune ca romanii isi permit anumite luxuri nu a explodat in ultimul an. Suma alocata pentru “micile placeri” a urcat cu 12 lei, de la 140 de lei/gospodarie la 152 de lei.

Inflatia, vizibila in cheltuielile mai mari cu utilitatile si alimentele

Alimentele, care “inghit” cea mai mare parte a bugetului unei gospodarii (peste 30% din bugetul de consum), au scazut usor ca si pondere in totalul cheltuielilor in 2018, insa ca suma alocata au crescut de la o medie de 732 de lei pe gospodarie in ultimul trimestru din 2017 la 777 lei/gospodarie un an mai tarziu. Diferenta de 45 de lei (aproximativ 6%) este data, cel mai probabil, de inflatia care a accelerat in 2018, depasind 5% cateva luni la rand.

Si facturile la utilitati atarna mai greu in bugetul familiei decat in urma cu un an. Sumele necesare achitarii acestora au urcat de la o medie de 378 de lei la final de 2017 la 399 de lei in trimestrul IV din 2018.

Transportul s-a scumpit semnificativ de la un an la altul, cheltuielile din aceasta categorie fiind cu aproximativ 40 de lei mai mari la final de 2018, iar serviciile medicale au costat cu 20 de lei mai mult.

Investitiile straine, cu care...
Citeste si: Premierul raporteaza "depasiri de plan" iluzorii! Ce omite?

Suma "exorbitanta" cu care si-au suplimentat romanii bugetul de vacanta

Totusi, in perioada analizata, romanii si-au permis 20 de lei in plus la capitolul "cheltuieli de recreere si mai putin de 10 lei in plus pentru educatie. Sumele alocate pentru vacante sau iesiri la restaurant au urcat, si ele, cu mai putin de 1 LEU/gospodarie.

Asadar, este din ce in ce mai evident ca reteta de crestere economica aplicata de Romania, desi pare a avea rezultate de exceptie (+7% chiar in 2017) nu este cea castigatoare decat daca ne raportam la palmares, nu si la conditiile de viata ale romanilor, cele mai defavorabile din Europa si vara perspectiva imediata de imbunatatire din cauza lipsei investitiilor in domeniile vitale (infrastructura de transport, sanatate, educatie etc.)

Din aceasta cauza, romanii raman cei mai vulnerabili europeni cand vine vorba de riscul de saracie. De exemplu, o serie de statistici din proiectul “100 de romani” arata ca, daca Romania ar fi o comunitate de 100 de oameni, 36 ar fi in risc de saracie sau excluziune sociala, iar 24 ar trai la limita saraciei. Dintre acestia din urma, 51% traiesc la tara, 32% in orase mici si suburbii si 25% in orasele mari.

Proiectul “100 de romani” urmareste masurarea si imbunatatirea indicatorilor Romaniei, conform cu obiectivele de dezvoltare durabila ale ONU.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Social »



Citeste si
De ce cresc dobanzile si cine le poate influenta?