Astfel, Alina Ion nu a primit in timp util avizul final de la ministerul Sanatatii pentru a deschide un spital privat, noteaza europalibera.org. Din cauza acestor tergiversari birocratice, 1600 de pacienti aflati in situatie critica sunt nevoiti sa-si plateasca spitalizarea pentru doua saptamani pe fiecare luna pana in 2020, cand se vor acorda noi contracte decontate de Casa de Asigurari de Sanatate pentru servicii medicale privind ingrijirea pacientilor in faza terminala.
Potrivit sursei citate, in septembrie anul trecut, Colegiul Medicilor Ilfov a emis un certificat de avizare pentru functionarea spitalului construit de Alina Ion. Tot atunci, Directia de Sanatate Publica Ilfov a emis o adeverinta potrivit careia imobilul este conform cerintelor legale, iar o alta adeverinta constata indeplinirea conditiilor igienico-sanitare ale spitalului. Dupa depunerea tuturor actelor necesare, Ministerul Sanatatii a invocat, sub semnatura a doua functionare, ”neconformitati/neclaritati in documentatia prezentata”.
Citeste si:
Alina Ion a mai depus o data dosarul pentru acreditare, care cuprinde toate acte doveditoare si a decis sa faca o plangere administrativa impotriva celor doua functionare care au refuzat sa avizeze unitatea spitaliceasca.
Intr-o declaratie pentru Europa Libera, Alina Ion a spus ca raspunsul ministerului la memoriile sale a fost ”generic si evaziv”, sustinand ca nu a fost luata nicio decizie intrucat speta prezinta anumite „particularitati”, fara a mentiona in concret care ar fi acestea. Dupa chemarea in judecata, in aprilie 2019, ministerul Sanatatii a emis un ”aviz prealabil” pentru functionarea spitalului. Cu toate ca litigiul de la Curtea de Apel Bucuresti se ”stinge”, ministerul a cerut, din nou, printr-o alta adresa, un nou certificat de urbanism pentru cladirea spitalului.
Citeste si:
”Este un abuz fara margini din partea celor doi functionari. Solicitarea lor nu are temei legal. Am raspunsul de la Primaria Pantelimon in care se arata ca nu este nevoie de un nou certificat de urbanism pentru cladire. Mai mult, solicitarea lor excede competentele legale ale ministerului, in solicitarea adresata de catre cei doi functionari nefiind indicat vreun text de lege”, ne-a declarat Alina Ion.
Ea mai considera ca noua solicitare a fost una abuziva si nejustificata, exclusiv un pretext prin care Directia Management si Structuri Sanitare – prin cei doi functionari publici – a tergiversat avizarea spitalului, astfel incat sa fie in imposibilitatea de a incheia cu Casa de Asigurari de Sanatate contractul de furnizare a unor servicii medicale pentru anul 2019.
Ion leaga aceste sicane administrative de decizia ei de a denunta inalti functionari publici din sistemul sanitar, denunt care a condus, in septembrie 2017, la retinerea sefului CNAS, general de brigada Marian Burcea, a lui Ovidiu Munteanu, seful Casei de Asigurari de Sanatate a municipiului Bucuresti, precum si a altor 12 reprezentanti a unor firme de ingrijire medicala la domiciliu.
Citeste si:
"In perioada ianuarie 2016 – august 2017, a fost constituit un grup infractional organizat prin care, sume de bani in valoare totala de 13.189.553,76 lei din fondurile Casei de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti au fost fraudate prin decontarea nelegala a unor servicii de ingrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale intocmite in fals, cu implicarea unor functionari din cadrul CSAMB, sub protectia unor persoane din conducerea institutiei, dar si din conducerea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS). In multe situatii, dosarele medicale cu pacienti fictivi au avut prioritate la decontare si aprobare, in timp ce solicitarile pacientilor asigurati care, in mod real, ar fi avut dreptul sa beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate", sustinea la acel moment DNA.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
