Oamenii de stiinta au dezvoltat ceea ce numesc ''beton viu"
Cercetatorii sustin ca acest material de constructie are functie structurala portanta, este capabil de autovindecare si este mai prietenos cu mediul in comparatie cu betonul, al doilea cel mai utilizat material pe Pamant dupa apa, scrie Agerpres.
Echipa de la University of Colorado Boulder din Statele Unite considera ca descoperirea deschide calea catre obtinerea in viitor a unor structuri de constructii care ar putea ''sa-si vindece propriile crapaturi, sa aspire toxine periculoase din aer si chiar sa straluceasca la comanda''.
''Utilizam deja materiale biologice in cladirile noastre, precum lemnul, insa acele materiale nu mai sunt vii. Noi venim cu intrebarea: de ce nu le putem tine in viata pentru ca acea biologie sa faca ceva benefic?'', a declarat Wil Srubar, seful Laboratorului pentru Materiale Vii din cadrul universitatii si unul dintre autorii studiului.
Pentru experimente, echipa a utilizat cianobacterii - organisme verzi care traiesc in apa si isi pot fabrica propria hrana. Desi aceste bacterii sunt mici si, de obicei, unicelulare, ele se dezvolta adesea in colonii suficient de mari pentru a putea fi observate.
Echipa a creat o schela folosind nisip si hidrogel pentru ca bacteriile sa se dezvolte. Hidrogelul contine umiditate si nutrienti ce permit bacteriilor sa se reproduca si sa se mineralizeze, un proces similar cu formarea cochiliilor. Aceste organisme absorb dioxidul de carbon din aer si produc carbonat de calciu, ingredientul principal din ciment.
Echipa a observat ca o caramida din hidrogel-nisip este, de asemenea, capabila sa se autovindece. Cercetatorii au descoperit, dupa ce au impartit in doua o caramida cultivata in laborator, ca aceasta s-a dezvoltat in doua caramizi complete cu ajutorul unor cantitati suplimentare de nisip, hidrogel si nutrienti.
Cercetarea se afla inca in etape incipiente, iar echipa a precizat ca este nevoie de studii suplimentare pentru a rezolva unele dezavantaje. Spre exemplu, cianobacteriile au nevoie de umiditate pentru a supravietui, astfel incat Srubar si echipa sa lucreaza la modificarea genetica a organismelor pentru a deveni mai rezistente la uscare, astfel incat sa se mentina vii si functionale.
Studiul a fost publicat in jurnalul stiintific Matter.