Delta Dunării este cunoscută pentru fumusețea sa peste hotare, fiind o atracție turistică populară pentru străinii care vin să viziteze România. Însă această rezervație naturală devine mai puțin prietenoasă când turiștii lasă în urmă munți de plastic și alte deșeuri. Hanny Bratu, marketing și fundraising officer la ONG-ul World Wide Fund România (WWF), a declarat într-un interviu acordat wall-street.ro că românii nu sunt conștienți de impactul pe care deșeurile le au asupra mediului, lipsa educației fiind principala problemă.
„Nivelul de educație în rândul turiștilor este destul de scăzut, nu consideră că sunt responsabili pentru deșeurile lor. Pentru turiști, Delta Dunării devine casa lor, sufrageria lor”, a declarat Hanny Bratu, marketing și fundraising officer WWF România.
Atât turiștii cât și localnicii sunt răspunzători pentru deșeurile pe care le lasă în urma lor. Reprezentanții WWF România spun că turismul ar trebui să fie unul imersiv în natură, iar Delta Dunării să devină un loc în care natura să predomine.
Noi nu putem lucra singuri. Nu suntem gunoierii Deltei. Nu este sustenabil să facem doar curățenie și să colectăm.
„Partea de implicare a turiștilor și de educare trebuie facută cu picătura chinezească. Toate autoritățile care pot influența aplicarea legii ar trebui să acționeze, însă se pare că legile există doar în teorie”, spune Hanny Bratu.
Citeste si:
Doar 5% dintre gospodării și pensiuni colectează selectiv
România este deficitară la capitolul gestionarea deșeurilor și colectarea separată. Conform datelor WWF România, gradul de alocare selectivă în gospodăriile din Tulcea era anul trecut de 5%, față de 50% cât s-a angajat țara noastră față de Uniunea Europeană. Acest lucru este din cauza faptului că sunt multe pensiuni care nu au contract cu o firmă specializată.
„Noi nu putem lucra singuri. Nu suntem gunoierii Deltei. Zonele pe care noi le-am curățat anul trecut sunt din nou murdare. Nu este sustenabil să facem doar curățenie și să colectăm, ci trebuie să reducem generarea de plastic”, spune Hanny Bratu, marketing și fundraising officer WWF România.
Citeste si:
În perioada iulie-septembie a anului trecut, activiștii WWF România au colectat peste o tonă de plastic, însă există mult mai multe deșeuri în Deltă, printre care și resturi de materiale de construcție.
Cum pot autoritățile să distrugă Delta Dunării prin dezvoltare
Turismul ilegal a devenit în ultimii ani o problemă destul de mare pentru protejarea faunei și florei sălbatice din Delta Dunării. Oamenii de afaceri încearcă să sfideze legile și să construiască rezervații turistice în zone protejate. Orieta Hulea, director general WWF România, spune că în trecut au fost semnalate și adresate încercări de a construi în zona plajelor - Sulina.
„În Delta Dunării astfel de încercări au fost oprite. Având în vedere că există acest apetit pentru dezvoltarea proiectelor turistice pe plaje, nu este exclus în viitor să vedem astfel de încercări. Însă ele trebuie urgent semnalate și oprite”, spune Orieta Hulea, Director general WWF Romania.
Citeste si:
Pe lângă problema turismului ilegal, reprezentanții WWF România atrag atenția și asupra modului în care se vrea dezvoltarea infrastructurii în Delta Dunării. Deoarece se pot atrage fonduri europene, există posibilitatea ca modernizarea locului să nu fie în sprijinul dezvoltării comunității. Orieta Hulea dă ca exemplu pavarea drumului din Sfântul Gheorghe, spunând că ar trebui păstrat specificul acelei localități. Aceasta spune că banii trebuie folosiți cu înțelepciune pentru lucruri care să păstreze elementele specifice rezervației naturale.
„Există alte alternative prietenoase mediului și care pot asigura locuitorilor acces la necesitățile care să îmbunătățească nivelul de trai”, precizează reprezentantul WWF România.
WWF Internațional împlinește anul acesta 60 de ani. De 15 ani de când există WWF în România, compania trage un semnal de alarmă asupra importanței oricărei acțiuni pe care o face fiecare dintre noi în raport cu mediul. WWF a dezvoltat proiecte pentru conservarea naturii, pentru protejarea mediului sălbatic din Munții Carpați și din lungul Dunării: arii protejate, păduri, urși bruni, zimbri, Delta Dunării, sturioni. La toate acestea se adaugă stimularea tranziției spre economia verde și un program de educație de mediu adresat tinerilor.
Citeste si:
Sursa foto: World Wide Fund România
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
