'Open source', afacerea care se dezvolta singura

Suntem asaltati �n fiecare zi de teorii din ce �n ce mai ciudate. Marketingul, managementul, relatiile publice, toate au devenit acum mai mult dec�t simple reguli de respectat. Este vremea geniilor, a vizionarilor care creeaza axiome de succes. Malcolm Gladwell este unul dintre acesti oameni. Cartea intitulata �The Tipping Point� (tradusa �n rom�na �Punctul Critic�) a determinat un val de observatii interesante cu privire la evolutia societatii moderne.

Teoria este geniala prin simplitatea ei: unele schimbari minore, greu de observat la �nceput, pot avea ulterior, prin efectul de bulgare de zapada, efecte majore �n societatea in care se produc.

Analiz�nd mediul online, am putea gasi destul de usor unul dintre punctele critice a carui atingere ar putea determina eradicarea flagelului cu care se lupta multe dintre companiile lumii: pirateria online. Punctul despre care vorbeam ar putea fi penetrarea din ce �n ce mai solida a ideii de �open source� �n comunitatea internautilor moderni. �n scurta vreme, realitatea existentei unor programe de calculator, extrem de competitive si aproape gratuite, va �mpinge actualii producatori software spre solutii alternative de recuperare a investitiilor.

O filosofie a libertatii

Mai �nt�i de toate, este o filosofie. Un mod de g�ndire care are propriile reguli de respectat. Acestea pornesc �ntotdeauna de la deschiderea pe care trebuie sa o manifeste un producator software care isi ofera creatia �n forma �open source�. Ideea din spatele conceptului este ca atunci c�nd programatorii pot citi, redistribui si schimba codul sursa al unei aplicatii, acea aplicatie evolueaza. Oamenii o �mbunatatesc, o pregatesc pentru noi provocari, �i repara erorile. Si aceste lucruri se pot �nt�mpla cu o viteza ametitoare pentru cineva obisnuit cu dezvoltarea traditionala a produselor software.

Una dintre cel mai des �nt�lnite prejudecati legate de programele �open source� este aceea ca ar fi, prin excelenta, gratuite pentru utilizator. Nimic mai neadevarat. O explicatie extrem de simpla porneste de la traducerea �n limba rom�na a ideii de �free software�. Un sens al sintagmei ar fi acela de �software gratuit�. O alta traducere, apropiata de adevar, ar fi �software liber�. Atunci c�nd vorbim de �free software�, ne g�ndim la libertate, si nu la pretul aplicatiei.

Libertatea se traduce, �n acest context, prin dreptul acordat oricarui utilizator de a rula, schimba si redistribui programul �n cauza, cu sau fara efectuarea de schimbari �n codul sau sursa. Aceste �aplicatii software libere� pot fi distribuite gratuit sau pot fi distribuite �n schimbul unor sume de bani. Uneori, acelasi program este oferit �n ambele moduri (gratuit pentru utilizare personala si contra cost pentru utilizare comerciala). Retinem �nsa ca aplicatia este libera, indiferent de pretul cu care este distribuita.

Cum se c�stiga bani?

�n analiza modelului de afaceri de tipul �open source�, trebuie sa avem �n vedere c�teva trasaturi esentiale.

1. Veniturile se realizeaza din �halo-ul� aplicatiei, nu din aplicatia �n sine. Pentru a explica acest concept, trebuie sa recunoastem ca este adevarat: o astfel de afacere nu realizeaza venituri din v�nzarea produselor sale. Acest model de afaceri se bazeaza, �n realitate, pe mutarea valorii comerciale de la produsul �n sine catre asa-numitul �halo� al produsului (servicii auxiliare care includ integrarea aplicatiei �n diferite medii hardware, suportul asigurat pentru buna functionare a aplicatiei, documentatia necesara �ntelegerii functionarii aplicatiei etc.).

2. Comunitatea munceste, compania culege roadele. Prin crearea unei comunitati care �mbunatateste permanent aplicatia, o afacere de tipul �open source� beneficiaza de o reducere importanta a costurilor pentru cercetarea si dezvoltarea aplicatiei. Compania mai c�stiga, de asemenea, viteza �n lansarea noilor versiuni ale aplicatiei. �ntr-un cuv�nt, �n schimbul descarcarii gratuite (sau la pret extrem de redus) a aplicatiei sau doar din pasiune, membrii comunitatii ofera companiei servicii gratuite de dezvoltare. Compania care se afla �n centrul unui proiect �open source� important beneficiaza astfel de pe urma activitatii a sute sau chiar mii de programatori talentati, fara a le remunera vreodata munca. Tot ce trebuie sa faca este sa coordoneze grupul de voluntari.

3. Marketing viral si gratuit. Un alt atribut important al unui model de afaceri �open source� este posibilitatea acestuia de a se �vinde� singur. Companiile care pot sa lanseze pe piata aplicatii de calitate, companiile care beneficiaza de o buna reputatie au sansa de a ocupa �n scurta vreme o cota importanta din piata competitorilor, pe baza recomandarilor virale pe care utilizatorii si le transmit unii altora. Cel mai bun exemplu �n acest sens este browserul Firefox, despre care am mai discutat �n materialele anterioare.

La momentul la care descarca o aplicatie �open source�, orice utilizator al acesteia, indiferent ca este un programator sau un internaut obisnuit, are anumite drepturi si obligatii. Acestea sunt fixate printr-un document care �nsoteste aplicatia si care poarta denumirea de licenta de utilizare.

Tipuri de licente

Utilizarea, modificarea sau distribuirea aplicatiilor �open source� sunt supuse actualmente mai multor tipuri de licente de utilizare, �n functie de alegerea producatorilor. Cele mai folosite metode de licentiere a aplicatiilor �open source� sunt General Public License (GPL - elaborata de Free Software Foundation), Mozilla Public License, PHP License, Sun Public License etc.

Dupa unele statistici, licenta de tipul GPL este folosita cel mai des �n procesul de licentiere a unor aplicatii �open source�. �n aprilie 2005, licenta GPL era �nt�lnita la aproape 75% din cele 23.479 de proiecte software listate �n website-ul de specialitate SourceForge.net.
Prima varianta a GPL a fost lansata �n 1989, iar versiunea a doua (folosita actualmente) a fost elaborata de Free Software Foundation �n iunie 1991. De atunci, mediul online a cunoscut o serie de modificari majore, care au generat necesitatea ca licenta sa fie schimbata. Un draft al versiunii a treia a licentei circula de la �nceputul lunii ianuarie 2006. Tot de atunci, �ntre sustinatorii miscarii �open source� a izbucnit un razboi al declaratiilor.