7 August 2006
Oferta saraca de agrement + calitatea scazuta a serviciilor = turismul romanesc
Litoralul romanesc sufera de pe urma ofertei sarace de agrement si a calitatii scazute a serviciilor in raport cu preturile practicate, potrivit strategiei nationale in domeniu, data publicitatii de Autoritatea Nationala pentru Turism (ANT).
Litoralul romanesc se caracterizeaza si prin gradul ridicat de poluare a mediului si procesele de degradare a plajei si falezei Marii Negre.
Punctele slabe sunt absenta unor politici de dezvoltare unitara, durata redusa a sezonului estival, de numai doua luni, precum si absenta curselor aeriene directe spre Aeroportul International din Constanta, informeaza Rompres.
La acestea se adauga accesul dificil spre litoral, indeosebi pe cale rutiera si imaginea defavorabila a Romaniei in strainatate, ca potentiala destinatie turistica.
In opinia ANT, litoralul autohton poate renaste prin intermediul dezvoltarii structurilor turistice de trei sau patru stele, prin implicarea touroperatorilor importanti pe piata internationala si amenajarea zonei costiere.
Sansele zonei litorale a Romaniei sunt strans legate de orientarea georgafica a plajei - spre rasarit - care permite cura benefica de raze ultraviolete, de infrastructura dezvoltata a zonei, cu posibilitati de trafic pe apa, aerian sau prin intermendiul infrastructurii rutiere si feroviare, care ar trebui insa modernizata, precum si de numarul mare de structuri turistice de primire (42% din capacitatea totala de cazare a Romaniei).
Turismul romanesc se-ndreapta spre pieire
Reprezentantii ANT sustin ca in lipsa unei strategii coerente, Romania nu va avea nico sansa in fata unor destinatii similare, care atrag tot mai multi turisti, precum Bulgaria, Croatia si Slovenia.
Litoralul romanesc al Marii Negre se intinde pe o lungime de 245 km, de la Gurile Dunarii in partea de nord (bratul Chilia - frontiera tarii cu Ucraina) si pana la Vama Veche situata la granita cu Bulgaria la sud. Intre Gura Chiliei si Sfantul Gheorghe, pe o distanta de 40 km, tarmul marin este reprezentat de limita Deltei Dunarii. De la Sfantul Gheorghe la Capul Midia se desfasoara o zona cu nisipuri joase in mare parte dominata de prezenta complexului lagunar Razelm.
Pe lungimea litoralului se disting doua sectoare diferite ca natura: la nord de Capul Midia, litoralul este alcatuit din plaje joase, nisipoase cu formatiuni care atesta geneza fluviala (intinderi acoperite cu stuf, lagune, grinduri) si la sud de Constanta, litoralul este alcatuit dintr-o succesiune de promotorii intre care se desfasoara alveole concave de coasta, cu faleza inalta, aici intalnindu-se cordoane litorale care delimiteaza lacurile Tasaul, Mamaia, Agigea, Techirghiol, Tatlageac si Neptun.
Zona sudica a litoralului, acolo unde se gasesc statiunile de litoral amenajate special pentru practicarea turismului de litoral este situata intre paralela de 44° 25' si paralela 43° 25' latitudine nordica si se intinde pe 82 km.
Conditiile climatice ale litoralului romanesc sunt dintre cele mai favorabile cu o clima blanda si uscata, vara zilele fiind lungi si calduroase. Durata de stralucire a soarelui in luna iulie este de 10 - 12 ore pe zi. Temperatura medie in timpul verii este de 24°C, iar media anuala este de 11°C. Iernile sunt moderate, cu vanturi puternice. La acestea se poate adauga faptul ca Marea Neagra este lipsita de flux si reflux, iar valurile care se formeaza isi pierd din forta lor in zona tarmului datorita adancimii reduse care se continua sub apa marii, favorizand talasoterapia.
De asemenea, salinitatea redusa a apei favorizeaza practicarea sporturilor nautice si a scufundarilor subacvatice. Alte conditii climatice favorabile pe litorarul romanesc sunt lipsa curentilor de mare intensitate in sezonul estival si inaltimea mica pe care o au valurile marii, lipsa mareelor ce ofera turistilor plaje uscate in mod permanent, o panta lina a tarmului, fara adancimi bruste si fara stanci si pietris care stanjenesc accesul la mare, fauna marii lipsita de elemente periculoase si nu in ultimul rand aerul marii care este caracterizat printr-o mare puritate, aerosolii naturali provenind din sfaramarea valurilor ajuta la mineralizarea organismului.
Punctele slabe sunt absenta unor politici de dezvoltare unitara, durata redusa a sezonului estival, de numai doua luni, precum si absenta curselor aeriene directe spre Aeroportul International din Constanta, informeaza Rompres.
La acestea se adauga accesul dificil spre litoral, indeosebi pe cale rutiera si imaginea defavorabila a Romaniei in strainatate, ca potentiala destinatie turistica.
In opinia ANT, litoralul autohton poate renaste prin intermediul dezvoltarii structurilor turistice de trei sau patru stele, prin implicarea touroperatorilor importanti pe piata internationala si amenajarea zonei costiere.
Sansele zonei litorale a Romaniei sunt strans legate de orientarea georgafica a plajei - spre rasarit - care permite cura benefica de raze ultraviolete, de infrastructura dezvoltata a zonei, cu posibilitati de trafic pe apa, aerian sau prin intermendiul infrastructurii rutiere si feroviare, care ar trebui insa modernizata, precum si de numarul mare de structuri turistice de primire (42% din capacitatea totala de cazare a Romaniei).
Turismul romanesc se-ndreapta spre pieire
Reprezentantii ANT sustin ca in lipsa unei strategii coerente, Romania nu va avea nico sansa in fata unor destinatii similare, care atrag tot mai multi turisti, precum Bulgaria, Croatia si Slovenia.
Litoralul romanesc al Marii Negre se intinde pe o lungime de 245 km, de la Gurile Dunarii in partea de nord (bratul Chilia - frontiera tarii cu Ucraina) si pana la Vama Veche situata la granita cu Bulgaria la sud. Intre Gura Chiliei si Sfantul Gheorghe, pe o distanta de 40 km, tarmul marin este reprezentat de limita Deltei Dunarii. De la Sfantul Gheorghe la Capul Midia se desfasoara o zona cu nisipuri joase in mare parte dominata de prezenta complexului lagunar Razelm.
Pe lungimea litoralului se disting doua sectoare diferite ca natura: la nord de Capul Midia, litoralul este alcatuit din plaje joase, nisipoase cu formatiuni care atesta geneza fluviala (intinderi acoperite cu stuf, lagune, grinduri) si la sud de Constanta, litoralul este alcatuit dintr-o succesiune de promotorii intre care se desfasoara alveole concave de coasta, cu faleza inalta, aici intalnindu-se cordoane litorale care delimiteaza lacurile Tasaul, Mamaia, Agigea, Techirghiol, Tatlageac si Neptun.
Zona sudica a litoralului, acolo unde se gasesc statiunile de litoral amenajate special pentru practicarea turismului de litoral este situata intre paralela de 44° 25' si paralela 43° 25' latitudine nordica si se intinde pe 82 km.
Conditiile climatice ale litoralului romanesc sunt dintre cele mai favorabile cu o clima blanda si uscata, vara zilele fiind lungi si calduroase. Durata de stralucire a soarelui in luna iulie este de 10 - 12 ore pe zi. Temperatura medie in timpul verii este de 24°C, iar media anuala este de 11°C. Iernile sunt moderate, cu vanturi puternice. La acestea se poate adauga faptul ca Marea Neagra este lipsita de flux si reflux, iar valurile care se formeaza isi pierd din forta lor in zona tarmului datorita adancimii reduse care se continua sub apa marii, favorizand talasoterapia.
De asemenea, salinitatea redusa a apei favorizeaza practicarea sporturilor nautice si a scufundarilor subacvatice. Alte conditii climatice favorabile pe litorarul romanesc sunt lipsa curentilor de mare intensitate in sezonul estival si inaltimea mica pe care o au valurile marii, lipsa mareelor ce ofera turistilor plaje uscate in mod permanent, o panta lina a tarmului, fara adancimi bruste si fara stanci si pietris care stanjenesc accesul la mare, fauna marii lipsita de elemente periculoase si nu in ultimul rand aerul marii care este caracterizat printr-o mare puritate, aerosolii naturali provenind din sfaramarea valurilor ajuta la mineralizarea organismului.