13 Septembrie 2005
La investitii imobiliare suntem cu un an īn urma Ungariei
Ungaria ramāne principalul stat-destinatie pentru afacerile imobiliare derulate de fondurile de investitii īn Europa Centrala si de Est. Nivelul investitiilor de acest tip efectuate pe piata imobiliara īn statul vecin se cifreaza, īn perioada 1998-2005, la trei miliarde de euro. Pe locul doi se situeaza Polonia, cu investitii de 2,5 miliarde euro, urmata de Cehia, unde afacerile imobiliare au īnsumat, īn aceeasi perioada, doua miliarde de euro. Romānia se afla pe locul sase, dupa Slovacia (1,5 miliarde euro) si Rusia (un miliard de euro), cu investitii de 0,5 miliarde de euro.
Specialistii considera īnsa ca tocmai ultimele trei state sunt cele care vor domina piata investitiilor imobiliare īn perioada urmatoare. Rusia se bazeaza pe potentialul imens de dezvoltare, iar Slovacia - pe puterea de cumparare a populatiei si nivelul de dezvoltare economica, net superioare tarilor din zona. Atuurile Romāniei? Principala atractie pentru investitorii straini este apropiata integrare europeana, care poate produce un salt important al preturilor pe piata imobiliara. Romānia este favorizata, īn competitia cu statele est-europene, de deficitul de birouri si de locuinte din orasele mari, de pretul redus al terenurilor, dar si de ritmul rapid de crestere economica, peste nivelul īnregistrat de majoritatea celorlalte tari. Sectorul imobiliar din Romania este cotat drept unul dintre cele mai profitabile din Europa, avānd īn vedere rentabilitatea investitiilor. Īn Bucuresti, rentabilitatea cladirilor destinate birourilor este estimata la o valoare cuprinsa īntre 11 si 12%. Principalii competitori - Praga, Budapesta sau Varsovia - se lauda cu o profitabilitate de 7,5-8%, īn vreme ce capitale europene precum Londra, Barcelona, Viena sau Roma nu depasesc 7%.
100.000 de case nelocuite
Pentru anul 2005, fondurile de investitii internationale si-au anuntat disponibilitatea de a investi īn sectorul romānesc de afaceri imobiliare peste un miliard de euro. La sfārsitul anului 2005, doar īn Bucuresti vor aparea 34 de noi imobile de birouri clasa A, cinci mall-uri, trei hypermarketuri si trei centre comerciale. Principalele destinatii pentru constructori sunt cartierele rezidentiale, cladirile de birouri si supermarketurile. De la īnceputul anului, īn Capitala au demarat lucrarile de constructie a peste 12 cartiere rezidentiale, unele dintre ele reprezentānd proiecte foarte ambitioase, care ajung la 5.000 de unitati locative, cum este cazul minioraselului care se va construi la Baneasa, īn imediata apropiere a DN1, cu un cost total estimat la peste 1,2 miliarde euro. Paradoxul este ca īn Romānia se īnregistreaza un excedent de locuinte. Cel putin asa arata ultimul recensamānt efectuat īn 2002. Potrivit Institutului National de Statistica, la acea data existau 8.107.114 locuinte. Dintre acestea, 111.610 figurau ca fiind neocupate pe toata perioada anului. Alte 829.712 unitati locative erau locuinte secundare sau sezoniere.
Imobiliare, sa traiti!
Doar īn ultima saptamāna, īn Bucuresti, afacerile imobiliare au inregistrat un rulaj de circa 70 de milioane de euro. O suma impresionanta, dar trebuie tinut cont de faptul ca o singura tranzactie a īnsumat peste 80% din totalul fondurilor derulate. Este vorba de cumpararea proiectului imobiliar Bucharest Business Park, localizat īn apropierea Pietei Presei Libere, investitie cotata ca fiind cea mai mare din Romānia, cu o valoare de aproape 65 de milioane de euro. Statul īncepe si el sa-si reia rolul de investitor pe aceasta piata, prin intermediul Ministerului Apararii Nationale, care va pune la dispozitia unei firme din Australia terenul pentru constructia a peste 240 de locuinte pentru militarii aflati īn subordine. Valoarea estimata a investitiei depaseste 13 milioane de euro. Tot īn ultima saptamāna, firma Lev Or a anuntat ca va investi doua milioane de euro īntr-un imobil de locuinte situat tot īn Bucuresti, īn apropiere de Piata Victoriei.
Esplanada ramāne pentru 2006
Daca ar fi demarat si lucrarile la ambitiosul proiect Esplanada, situat chiar īn centrul Capitalei, īntr-o zona dezafectata, valoarea investitiilor imobiliare ar fi depasit cu usurinta cele mai optimiste asteptari. Proiectul este evaluat la un cost cuprins īntre 800 de milioane si 1,2 miliarde euro si se doreste a fi un centru multifunctional, care va contine hoteluri, blocuri-turn, pasaje pietonale, spatii comerciale si parcuri, pe o suprafata totala de 10 hectare. Investitori interesati exista, si nu unii oarecare. Este vorba despre Tri Granit Development Corporation, cotata drept una dintre cele mai mari companii pe piata afacerilor imobiliare din Europa Centrala si de Est. Constructia Esplanadei, aprobata īn 2004, ar putea īncepe in 2006 daca Ministerul Transporturilor se va lamuri, pe baza unei evaluari si a unui studiu de fezabilitate pe care le-a comandat, care este valoarea terenului aflat īn proprietatea sa.
Valoare-record si pe piata UE
Īn anul 2004, valoarea totala a investitiilor īn sectorul imobiliar din Europa Centrala si de Est s-a ridicat la 3,9 miliarde euro, īn crestere cu peste 60% fata de valoarea īnregistrata īn 2003 (2,4 miliarde euro). Īn 2002, statele din Europa Centrala si de Est au atras investitii īn sectorul imobiliar īn suma de numai un miliard de euro. Principalul actor a fost, pāna nu de mult, SUA, dar, īncepānd cu anul 2004, Germania a mirosit potentialul de dezvoltare al zonei si si-a majorat substantial plasamentele, volumul investitiilor ajungānd la 35% din totalul fondurilor aruncate pe piata Europei Centrala si de Est. Nemtii sunt urmati de americani, irlandezi si francezi. Īmpreuna, primii patru investitori īnsumeaza 75% din sumele investite. Totalul banilor plasati de fondurile europene īn Europa Centrala si de Est atinge 8,6 miliarde euro pe ansamblul perioadei 1998-2005, conform unui studiu al companiei CBRE. Investitiile au fost efectuate, īn proportie de 75%, īn ultimii doi ani, majoritatea fiind orientate catre primele trei state aflate īn top: Cehia, Ungaria si Polonia. Ungaria a atras īn 2005 un miliard de euro, dar recordul este detinut de Polonia, cu 1,4 miliarde euro, jumatate din bani rezultand din vānzarea unui lant de magazine Metro.
Departe de Cei 15
Cu tot avāntul economic resimtit īn Europa Centrala si de Est, noile democratii ramān īnca departe de sumele imense derulate īn afacerile imobiliare din cele 15 state fondatoare ale UE. Īn 2004, investitiile īn imobiliare atingeau, īn acest caz, cifra-record de 103,6 miliarde de euro, cu 26 la suta mai mult decāt īn 2003. Pe primul loc, din punctul de vedere al investitiilor, se afla Marea Britanie, urmata de Franta. Īn Londra si Paris s-au derulat o treime din totalul tranzactiilor īnregistrate īn Europa īn 2004. Germania prefera sa ramāna un cumparator net. Investitiile statului german īn afaceri imobiliare s-au ridicat la 6,2 miliarde euro, īn vreme ce vānzarile au atins doar 1,2 miliarde euro.
100.000 de case nelocuite
Pentru anul 2005, fondurile de investitii internationale si-au anuntat disponibilitatea de a investi īn sectorul romānesc de afaceri imobiliare peste un miliard de euro. La sfārsitul anului 2005, doar īn Bucuresti vor aparea 34 de noi imobile de birouri clasa A, cinci mall-uri, trei hypermarketuri si trei centre comerciale. Principalele destinatii pentru constructori sunt cartierele rezidentiale, cladirile de birouri si supermarketurile. De la īnceputul anului, īn Capitala au demarat lucrarile de constructie a peste 12 cartiere rezidentiale, unele dintre ele reprezentānd proiecte foarte ambitioase, care ajung la 5.000 de unitati locative, cum este cazul minioraselului care se va construi la Baneasa, īn imediata apropiere a DN1, cu un cost total estimat la peste 1,2 miliarde euro. Paradoxul este ca īn Romānia se īnregistreaza un excedent de locuinte. Cel putin asa arata ultimul recensamānt efectuat īn 2002. Potrivit Institutului National de Statistica, la acea data existau 8.107.114 locuinte. Dintre acestea, 111.610 figurau ca fiind neocupate pe toata perioada anului. Alte 829.712 unitati locative erau locuinte secundare sau sezoniere.
Imobiliare, sa traiti!
Doar īn ultima saptamāna, īn Bucuresti, afacerile imobiliare au inregistrat un rulaj de circa 70 de milioane de euro. O suma impresionanta, dar trebuie tinut cont de faptul ca o singura tranzactie a īnsumat peste 80% din totalul fondurilor derulate. Este vorba de cumpararea proiectului imobiliar Bucharest Business Park, localizat īn apropierea Pietei Presei Libere, investitie cotata ca fiind cea mai mare din Romānia, cu o valoare de aproape 65 de milioane de euro. Statul īncepe si el sa-si reia rolul de investitor pe aceasta piata, prin intermediul Ministerului Apararii Nationale, care va pune la dispozitia unei firme din Australia terenul pentru constructia a peste 240 de locuinte pentru militarii aflati īn subordine. Valoarea estimata a investitiei depaseste 13 milioane de euro. Tot īn ultima saptamāna, firma Lev Or a anuntat ca va investi doua milioane de euro īntr-un imobil de locuinte situat tot īn Bucuresti, īn apropiere de Piata Victoriei.
Esplanada ramāne pentru 2006
Daca ar fi demarat si lucrarile la ambitiosul proiect Esplanada, situat chiar īn centrul Capitalei, īntr-o zona dezafectata, valoarea investitiilor imobiliare ar fi depasit cu usurinta cele mai optimiste asteptari. Proiectul este evaluat la un cost cuprins īntre 800 de milioane si 1,2 miliarde euro si se doreste a fi un centru multifunctional, care va contine hoteluri, blocuri-turn, pasaje pietonale, spatii comerciale si parcuri, pe o suprafata totala de 10 hectare. Investitori interesati exista, si nu unii oarecare. Este vorba despre Tri Granit Development Corporation, cotata drept una dintre cele mai mari companii pe piata afacerilor imobiliare din Europa Centrala si de Est. Constructia Esplanadei, aprobata īn 2004, ar putea īncepe in 2006 daca Ministerul Transporturilor se va lamuri, pe baza unei evaluari si a unui studiu de fezabilitate pe care le-a comandat, care este valoarea terenului aflat īn proprietatea sa.
Valoare-record si pe piata UE
Īn anul 2004, valoarea totala a investitiilor īn sectorul imobiliar din Europa Centrala si de Est s-a ridicat la 3,9 miliarde euro, īn crestere cu peste 60% fata de valoarea īnregistrata īn 2003 (2,4 miliarde euro). Īn 2002, statele din Europa Centrala si de Est au atras investitii īn sectorul imobiliar īn suma de numai un miliard de euro. Principalul actor a fost, pāna nu de mult, SUA, dar, īncepānd cu anul 2004, Germania a mirosit potentialul de dezvoltare al zonei si si-a majorat substantial plasamentele, volumul investitiilor ajungānd la 35% din totalul fondurilor aruncate pe piata Europei Centrala si de Est. Nemtii sunt urmati de americani, irlandezi si francezi. Īmpreuna, primii patru investitori īnsumeaza 75% din sumele investite. Totalul banilor plasati de fondurile europene īn Europa Centrala si de Est atinge 8,6 miliarde euro pe ansamblul perioadei 1998-2005, conform unui studiu al companiei CBRE. Investitiile au fost efectuate, īn proportie de 75%, īn ultimii doi ani, majoritatea fiind orientate catre primele trei state aflate īn top: Cehia, Ungaria si Polonia. Ungaria a atras īn 2005 un miliard de euro, dar recordul este detinut de Polonia, cu 1,4 miliarde euro, jumatate din bani rezultand din vānzarea unui lant de magazine Metro.
Departe de Cei 15
Cu tot avāntul economic resimtit īn Europa Centrala si de Est, noile democratii ramān īnca departe de sumele imense derulate īn afacerile imobiliare din cele 15 state fondatoare ale UE. Īn 2004, investitiile īn imobiliare atingeau, īn acest caz, cifra-record de 103,6 miliarde de euro, cu 26 la suta mai mult decāt īn 2003. Pe primul loc, din punctul de vedere al investitiilor, se afla Marea Britanie, urmata de Franta. Īn Londra si Paris s-au derulat o treime din totalul tranzactiilor īnregistrate īn Europa īn 2004. Germania prefera sa ramāna un cumparator net. Investitiile statului german īn afaceri imobiliare s-au ridicat la 6,2 miliarde euro, īn vreme ce vānzarile au atins doar 1,2 miliarde euro.