E-mailul care îți lua o jumătate de oră se scrie acum în câteva secunde. Raportul la care formatai ore întregi e gata înainte să-ți termini cafeaua. Pe măsură ce instrumentele de inteligență artificială preiau tot mai multe sarcini, întrebarea care contează nu mai este „ce poate face AI?”, ci „ce aduc eu în plus?”.
Este și întrebarea în jurul căreia Alin Chiriac, președintele unei asociații de educație digitală, și-a construit recenta prezentare de la o conferință de tehnologie din Cluj: „When AI Can Do Almost Anything, What Do You Bring to the Table?”. Răspunsul pornește de la ceea ce rămâne profund uman în muncă: gândirea critică, creativitatea, expertiza acumulată în ani de practică și judecata pe care niciun model nu o poate exercita în locul nostru.
Peste 1.000 de oameni au testat întrebarea în practică
Peste 1.000 de profesioniști din România — profesori, contabili, funcționari publici, specialiști în comunicare, oameni aflați în căutarea unui loc de muncă — au urmat în această vară, gratuit, o certificare internațională în inteligență artificială: opt cursuri online, de la scrierea de prompturi și analiza datelor la crearea de conținut și construirea de aplicații fără programare, cu sesiuni live și suport în limba română. O nouă grupă, de încă aproximativ 1.000 de participanți, este acum în formare. Două dintre poveștile lor arată concret ce înseamnă să aduci ceva la masă atunci când AI-ul e deja acolo.
Expertiza: profesoara care și-a construit propria aplicație
Elena Voinea predă psihologie la o școală publică din București. Înainte de program, o mare parte din săptămâna ei se ducea pe pregătirea manuală a materialelor: fișe de lucru, variante adaptate pentru elevii cu cerințe educaționale speciale, teste în mai multe versiuni. Termeni precum „prompt” sau „asistent AI personalizat” nu îi spuneau nimic.
Schimbarea a venit la cursul despre construirea de aplicații. Fără să scrie manual nicio linie de cod, a creat o aplicație prin care elevii răspund în timp real, prin cod QR, iar ea vede pe un panou nivelul de înțelegere, gradul de încredere și starea emoțională predominantă a clasei, împreună cu un rezumat pedagogic și recomandări pentru lecțiile următoare.
Ideea nu a venit de la AI. A venit de la un profesor de psihologie care știa exact ce vrea să afle despre elevii săi. AI-ul a făcut doar posibilă construcția.
Astăzi economisește cel puțin cinci ore pe săptămână. O fișă de lucru care îi lua o oră are acum o primă variantă în aproximativ zece minute, pe care o verifică și o adaptează atent. Cel mai important câștig, spune ea, nu este unul tehnic, ci unul uman: energia recâștigată merge în relația cu elevii, în activitățile care cer creativitate și empatie, și în viața de familie.
„Programul mi-a dat încrederea și instrumentele necesare pentru a transforma inteligența artificială dintr-un concept complicat într-un partener real în activitatea mea didactică. Nu muncesc mai puțin — muncesc mai inteligent.”
Elena Voinea, profesoară de psihologie, București
Judecata: jurnalistul care a învățat să pună întrebările potrivite
Tudor Șerban are peste 25 de ani de experiență în presa auto internațională și folosea deja instrumente AI de aproximativ un an când s-a înscris. Simțea însă că citise doar primul capitol dintr-o carte: rezultatele erau generice, pentru că nu știa cum să formuleze întrebările.
Cursurile de prompting structurat i-au schimbat perspectiva: calitatea răspunsului depinde direct de calitatea întrebării. Documentarea pentru un articol despre un model de mașină rar și puțin cunoscut, care îi lua patru ore, se încheie acum în jumătate de oră, cu articolul gata scris. Și-a construit un asistent AI specializat pe jurnalism auto și o aplicație care redimensionează automat galerii întregi de fotografii de presă, în timp ce el lucrează la altceva.
Poate cel mai relevant detaliu este felul în care lucrează: folosește un instrument AI pentru a identifica subiecte și a genera idei, și altul pentru a verifica acuratețea informațiilor. Decizia finală îi aparține lui. Ca freelancer, spune că veniturile i s-au aproape dublat: produce mai mult în același timp, servește mai mulți clienți și a putut scrie texte de calitate și în domenii noi, precum sănătate, divertisment și lifestyle.
„AI-ul este ceea ce vă eliberează timp — vă creează viață. Ceea ce puteai să faci în 8 ore de muncă, faci în 2 ore. Oamenii care folosesc AI vor înlocui oamenii care nu folosesc AI.”
Tudor Șerban, jurnalist auto, creator de conținut și consultant PR
Ce au în comun
Nici Elena, nici Tudor nu au devenit programatori. Au rămas un profesor și un jurnalist, doar că lucrează altfel. AI-ul a multiplicat ce aveau deja: cunoașterea elevilor, ochiul format în 25 de ani de presă, capacitatea de a decide ce e corect și ce merită păstrat. Într-o lume în care instrumentele sunt la îndemâna oricui, diferența nu o face accesul la AI, ci cine știe ce să-i ceară și cum să judece ce primește înapoi.
Tocmai de aceea, astfel de programe se adresează în primul rând celor ale căror meserii se schimbă cel mai repede sub influența AI: personal administrativ și de suport clienți, vânzări și retail, finanțe, sector public și educație, marketing și comunicare, dar și oamenilor aflați în căutarea unui loc de muncă. Iar întrebarea de la care am pornit rămâne valabilă pentru fiecare dintre ei: când AI-ul poate face aproape orice, ce aduci tu la masă?
Sursa foto: Adfaber.org
Conținut generat cu ajutorul AI
