Diferența este de aproximativ 43 de ori în favoarea companiilor americane și arată de ce scandalul privind presupusa operațiune de spionaj, care implică o relație extraconjugală a CEO-ului Nvidia, Jensen Huang, are o miză importantă pentru cursa globală a dezvoltării AI.
Comparația măsoară capacitatea de calcul, nu numărul fizic de cipuri: un echivalent B300 corespunde performanței unui cip NVIDIA B300. Totodată, datele se referă la originea companiilor care proiectează cipurile, nu neapărat la țara în care acestea sunt fabricate.
Pentru China, Bloomberg estimează o creștere de la 95.300 de echivalente B300 în 2025 la 160.400 în 2026, adică aproximativ 68%. SemiAnalysis avansează însă o estimare mult mai redusă pentru 2026, de 62.200 de echivalente B300.
NVIDIA domină producția americană, în timp ce Huawei are rolul principal în cea chineză. Cifrele fiecărei surse din grafic reprezintă estimări separate și nu se însumează.
Ce se știe despre scandalul în care este implicat Jensen Huang
Pe 8 noiembrie, Nvidia a anunțat o investigație independentă privind informațiile potrivit cărora fondatorul său ar fi fost ținta unei operațiuni a unui serviciu străin de informații. Ancheta este supravegheată de administratori independenți, sprijiniți de avocați externi.
De cealaltă parte, Huang a recunoscut într-un mesaj către angajați că și-a înșelat soția și și-a cerut scuze familiei. Presa a identificat femeia drept Alice Huang, o cetățeană chineză asociată companiei Megaspeed International din Singapore.
Potrivit Financial Times, informații despre relația lor apăreau într-un memorandum redactat de oficiali americani pe baza datelor serviciilor de informații. Alice Huang ar fi fost recrutată de Ministerul Securității Statului din China, dar aceste acuzații sunt contestate de Beijing, care le consideră nefondate.
Nvidia precizează că nu are motive să creadă că securitatea națională sau secretele companiei au fost compromise.
Ce ar fi urmărit serviciile chineze de la șeful Nvidia
Presupusa operațiune ar fi urmărit obținerea de informații despre industria americană a cipurilor AI și influențarea demersurilor Nvidia pentru relaxarea restricțiilor la export, scrie Vox. Miza ar fi fost facilitarea accesului Chinei la cipuri pe care Washingtonul încearcă să le țină departe de aceasta.
Huang avea acces direct la Donald Trump și pledase pentru autorizarea vânzărilor de cipuri H200 către clienți chinezi, dar nu există dovezi publice că relația sa cu Alice Huang i-ar fi determinat poziția privind exporturile.
Alice Huang și membri ai familiei sale au construit o rețea de companii care ar fi facilitat livrări către China de cipuri Nvidia în valoare de cel puțin 7,5 miliarde de dolari, potrivit Reuters. A fost vorba de aproximativ 240.000 de cipuri H100, H200 și A100 și folosirea legăturilor cu Nvidia și distribuitorii săi pentru obținerea acestora.
De ce exporturile de cipuri AI către China provoacă o asemenea dispută
Graficul de mai sus iarată că producția americană de cipuri este uriașă comparativ cu cea a Chinei, iar accesul la cipuri americane poate suplimenta considerabil capacitatea oferită de proiectanții chinezi.
Pentru Washington, disputa privește inclusiv riscul folosirii puterii de calcul pentru dezvoltarea armamentului și extinderea capacităților militare și de supraveghere. De aici, sensibilitatea oricărei presupuse încercări de influențare a deciziilor privind exporturile.
Scandalul ar putea întări susținerea pentru restricții suplimentare, în Congres fiind discutate măsuri privind supravegherea exporturilor, urmărirea cipurilor pentru combaterea contrabandei și limitarea accesului Chinei la echipamente de fabricație. Paradoxal, presupusa operațiune menită să faciliteze accesul la tehnologie ar putea contribui la înăsprirea regulilor.
