Ce este mai important: un preț mai mic sau un raport de daune curat
Un sondaj realizat de carVertical arată că 92,2% dintre cumpărătorii de mașini rulate consideră că vânzătorii sunt obligați să dezvăluie daunele anterioare ale vehiculelor. Platforma de date auto a realizat un nou studiu care relevă că dintre toate mașinile verificate de clienți pe platformă între ianuarie 2025 și martie 2026, 61,9% dintre vehiculele importate aveau înregistrat un istoric de daune, comparativ cu doar 53,1% dintre mașinile rulate care fuseseră utilizate doar în țară.
Această constatare reflectă același trend descoperit în cercetările recente ale carVertical privind fraudele care implică manipularea odometrului. Concluzia acestora fiind că vehiculele importate au o probabilitate de două până la cinci ori mai mare de a avea kilometrajul dat înapoi decât mașinile locale. Împreună, cele două cercetări dovedesc că tranzacțiile transfrontaliere implică un grad mai ridicat de risc. Totuși, când vorbim de „mașini locale” ne referim adesea tot la mașini aduse cândva din afară, dar care între timp au fost rulate și vândute (și revândute) în interiorul țării - deci au trecut deja de prima înmatriculare în România.
Studiul arată că 60,4% din totalul mașinilor verificate de carVertical în România au provenit din străinătate - o pondere semnificativă, mai mare decât în multe piețe din Europa de Vest și printre cele mai mari din regiune. Dependența ridicată de vehicule importate înseamnă că riscul de a achiziționa o mașină rulată care a fost avariată este destul de mare în România.
„Mașinile importate din străinătate sunt întotdeauna o achiziție mai riscantă. Persoanele fizice și firmele implicate în comerțul cu mașini cumpără frecvent vehicule post-accident, le repară cât mai ieftin posibil și le vând. Procentul de mașini rulate de import care au daune înregistrate este semnificativ, nici pe departe un detaliu de neglijat. Riscul de a achiziționa o mașină care prezintă în continuare defecțiuni este considerabil, mai ales în piața mașinilor rulate de import”, a transmis Matas Buzelis, expert carVertical.
Absența unui registru unificat al datelor privind vehiculele în UE creează o zonă gri. Șoferii nu au nicio modalitate de a afla despre modificările de kilometraj, despre accidentele anterioare sau despre schimbările de proprietar ale mașinilor de care sunt interesați. Aceste informații rămân blocate în bazele de date naționale, în detrimentul cumpărătorilor de mașini second-hand din toată Europa.
România este considerată una dintre cele mai puțin transparente piețe de mașini second-hand din Europa, cu peste jumătate dintre vehicule prezentând avarii și cu o piață caracterizată de o dependență ridicată de importuri, ceea ce crește pentru cumpărători riscul de a pica victimă unei fraude.
Datele sondajului carVertical arată că 68,1% dintre șoferii români nu și-ar cumpăra o mașină dacă aceasta a suferit un accident grav, chiar dacă mașina arată perfect în prezent. Mai mult, 50,3% au declarat că ar fi dispuși să plătească mai mult pentru o mașină despre care pot fi siguri că nu a fost niciodată implicată într-un accident. Acest lucru arată că majoritatea șoferilor înțeleg riscurile cumpărării unui vehicul care a fost avariat anterior și nu sunt înclinați să le ignore. Deși șoferii tind să treacă cu vederea daunele estetice minore, 89,6% dintre respondenții la sondaj au declarat că gravitatea daunelor anterioare este extrem de importantă pentru ei.
Studiu: Piața auto second-hand din România nu are reguli clare
Un nou raport al asociației 2Celsius arată care sunt principalele probleme de pe piața de vehicule rulate din România, care afectează clienții, dar și siguranța șoferilor, a altor participanți la trafic, respectiv calitatea aerului. România are un parc auto îmbătrânit, o legislație lacunară și toate acestea converg pentru a crea o problemă care se acutizează în contextul încercărilor UE de a „curăța” parcurile auto ale statelor membre.
România deține al doilea cel mai îmbătrânit parc auto din Uniunea Europeană, cu o vârstă medie a autovehiculelor de 16,5 ani. În fiecare an, sute de mii de mașini second-hand vechi și poluante sunt înmatriculate în țară, în absența unor taxe sau măsuri eficiente de descurajare. Raportul dintre mașinile second-hand importate și cele noi achiziționate este de 3 la 1, iar aproape jumătate din vehiculele înmatriculate în 2024 nu respectau normele de poluare superioare Euro 4, arată realizatorii raportului.
Raportul identifică trei probleme structurale principale:
- Lipsa unor taxe de mediu eficiente. România nu dispune de o taxă de înmatriculare corelată cu emisiile reale ale vehiculelor. Taxa de poluare, eliminată în 2017 din cauza incompatibilității cu dreptul UE, nu a fost înlocuită cu un mecanism echivalent, nediscriminatoriu.
- Verificări tehnice insuficiente la import. Procedura actuală de inspecție a vehiculelor importate nu include teste reale de emisii la țeava de eșapament și nu verifică integritatea sistemelor de control al poluanților (catalizator, filtru de particule).
- Absența datelor complete. Statul român nu colectează sistematic date despre mărcile, modelele, vechimea și emisiile testate ale vehiculelor second-hand importate, ceea ce face imposibilă o politică publică bine fundamentată.
Raportul propune trei direcții de acțiune pentru autoritățile române:
- O taxă de mediu dinamică, bazată pe emisiile reale (NOx și CO₂ în g/km), cu penalizări semnificative pentru vehiculele diesel sub standardul Euro 6. Cercetările internaționale arată că mașinile exportate emit cu 53% mai mult NOx decât cele casate în țările de origine.
- Inspecții fizice riguroase la punctul de intrare în țară, realizate de RAR, cu includerea obligatorie a unui test real de emisii și a verificării prezenței dispozitivelor anti-poluare.
- Un standard minim obligatoriu pentru vehiculele importate, cu implementare graduală: cel puțin Euro 6 pentru diesel și Euro 4 pentru benzină până în 2027, cu calendar clar de tranziție. Fondurile colectate pot alimenta o extindere a schemei Rabla pentru casarea vehiculelor poluante, care să țină cont de informațiile reale ale parcului auto național.
