Într-unul dintre interviurile Future Banking Summit 2026 despre evoluția fraudelor bancare în 2026, Amit Shastri spune că băncile au îmbunătățit protecția la deschiderea conturilor și la autentificare, însă fraudele se mută dincolo de aceste etape, către preluarea frauduloasă a conturilor.
Prin urmare, adevărata întrebare este: persoana care utilizează contul este într-adevăr titularul legitim? Iar atunci când se autentifică, intenționează cu adevărat să autorizeze tranzacția respectivă? Astfel, frauda a evoluat de la furtul de identitate la manipularea identității
- Amit Shastri, Entrust -
În evaluarea sa, protecția presupune corelarea verificării identității cu autentificarea, analiza dispozitivelor, comportamentul clientului și contextul tranzacției.
Fraude bancare: limitele autentificării și semnalele de alarmă
Tehnologia poate identifica titularul contului, dar nu poate stabili cu aceeași certitudine dacă acesta acționează în baza unei decizii proprii sau este manipulat să facă o plată.
„Limita apare atunci când trebuie să determinăm dacă decizia de a efectua tranzacția este într-adevăr una autentică, luată în mod conștient de client”, a precizat reprezentantul Entrust.
Un dispozitiv nou, abaterile de la comportamentul obișnuit, un beneficiar nou cu risc ridicat sau indicii că persoana primește instrucțiuni de la altcineva pot declanșa verificări suplimentare. Banca poate introduce inclusiv o perioadă de așteptare înainte de executarea plății.
„Cred că problema poate fi rezolvată doar prin combinarea mai multor elemente: analiza fraudelor, verificarea identității, educarea clienților și măsurile de protecție impuse prin reglementări. Nicio tehnologie și nicio soluție, luată separat, nu va fi suficientă”, a afirmat Shastri.
Verificările ar trebui însă adaptate riscului. Adăugarea unui beneficiar, schimbarea dispozitivului sau un comportament neobișnuit justifică măsuri mai stricte. Consultarea soldului de pe un dispozitiv recunoscut, în condiții obișnuite, poate presupune mai puține verificări.
„Prin urmare, viitorul nu constă în efectuarea unui număr tot mai mare de verificări. Este vorba despre aplicarea măsurilor de securitate potrivite, la momentul potrivit și în situațiile în care acestea sunt cu adevărat necesare”, a explicat el.
Deepfake-urile și inteligența artificială extind posibilitățile de fraudă
Principala preocupare a reprezentantului Entrust este „industrializarea fraudelor” prin inteligență artificială. Crearea identităților sintetice și a deepfake-urilor necesita anterior expertiză avansată și costuri considerabile. AI a redus aceste bariere, făcând atacurile mai ușor de extins.
Shastri evidențiază și atacurile de tip „injection”, prin care conținutul manipulat ajunge direct în sistemele de verificare a identității.
„Atacurile de tip injection mă îngrijorează în mod deosebit, deoarece permit introducerea directă a conținutului manipulat în sistemele de verificare, ocolind camera dispozitivului, care reprezintă unul dintre instrumentele fundamentale pe care se bazează verificarea identității”, a explicat el.
În Europa Centrală și de Est, tendințele sunt similare celor globale: fraudatorii urmăresc piețele cu digitalizare în creștere și activitate bancară digitală intensă. Entrust dezvoltă tehnologii prin care instituțiile cliente să își protejeze utilizatorii.
Agenții AI în bănci: cine îi autorizează și cum sunt controlați
Instituțiile financiare folosesc deja agenți AI pentru servicii pentru clienți, verificări de conformitate și analiza fraudelor, dincolo de etapa experimentelor, spune Shastri.
Extinderea responsabilităților acestora ridică trei întrebări: cine i-a autorizat, ce permisiuni au primit și dacă acțiunile lor pot fi explicate și auditate.
„Cred că principala provocare pentru instituțiile financiare este să se asigure că acțiunile acestor agenți AI pot fi explicate, controlate și justificate”, a declarat reprezentantul Entrust.
Interoperabilitatea este principala diferență dintre sistemele naționale de identitate digitală și portofelul european de identitate digitală, cunoscut drept EUDI Wallet, potrivit lui Shastri. El îl descrie drept prima inițiativă de acest tip la nivel paneuropean, care permite folosirea și partajarea informațiilor în mai multe țări și jurisdicții.
Datele verificabile pot simplifica relația cu clientul și pot îmbunătăți auditarea, fără să reducă obligațiile băncilor.
„Instituțiile financiare vor trebui în continuare să respecte obligațiile privind verificarea listelor de sancțiuni, combaterea spălării banilor (AML), identificarea persoanelor expuse politic (PEP) și gestionarea riscurilor”, a precizat Shastri.
Întrebat despre noile norme europene împotriva spălării banilor, cu aplicare din 2027, acesta a indicat drept principală schimbare trecerea de la verificarea pe baza documentelor la verificări digitale ale identității care pot fi reutilizate.
„Băncile vor trebui să demonstreze nu doar cine este clientul, ci și calitatea și credibilitatea informațiilor care pot fi verificate digital”, a explicat el.
În opinia sa, aceste instrumente pot simplifica acceptarea clienților noi, reduce munca manuală și fraudele și ajuta băncile să demonstreze proveniența informațiilor utilizate. Responsabilitatea evaluării riscului fiecărui client rămâne însă la instituția financiară.
Future Banking Summit este un eveniment FutureBanking.ro, organizat de IC Events, Main Partner Visa, Gold Partners Evrotrust, fme Romania, Data Core Systems, Qoobiss, Entrust, Mastercard, Matricia, DoAff, FIS, Wonderful AI, COMARCH, BCR, Silver Partners ING Bank, Filip & Company, AUSTRIACARD Holdings, BLIK, Mediatel Data, Zitec, Nexent Bank, Namirial, Imobiliare.ro Finance, CEC Bank, NetApp by ALEF, Dendrio, SelfPay, Quadient, Adastra, CEC Bank, certSIGN, Easy Print Services, Salt Bank, Sponsors UniCredit Bank, Banca de Investiții și Dezvoltare (BID).
