FIS: Infractorii profită de weekenduri și de reacțiile întârziate ale băncilor pentru a fura cât mai mulți bani

Foto: Ovidiu Udrescu

FIS: Infractorii profită de weekenduri și de reacțiile întârziate ale băncilor pentru a fura cât mai mulți bani

Cuprins Articol:
Infractorii care încearcă să fure bani de pe cardurile bancare știu că au la dispoziție un interval limitat până când frauda este descoperită și încearcă să profite cât mai mult de acesta. Uneori, aleg chiar să acționeze în weekend, când anumite bănci nu au echipe care să monitorizeze permanent tranzacțiile suspecte. Michal Prázný, Vice President, Business Development Eastern Europe Total Issuing Solutions în cadrul FIS, a explicat la Future Banking Summit că tehnologia poate opri rapid astfel de atacuri, însă rezultatul depinde de modul în care băncile aleg să o folosească.

Potrivit reprezentantului companiei, una dintre cele mai mari provocări pentru bănci nu este neapărat identificarea unei fraude, ci viteza cu care reacționează după ce apar primele semnale de alarmă.

FIS: Infractorii încearcă să fure cât mai mulți bani înainte ca banca să reacționeze

Pe măsură ce inteligența artificială și puterea de procesare a calculatoarelor evoluează, atât băncile, cât și infractorii au la dispoziție instrumente tot mai avansate. Diferența o poate face însă timpul necesar pentru identificarea și blocarea unei operațiuni suspecte.

„Totul ține de timp. Cu inteligența artificială și cu puterea de calcul disponibilă de ambele părți, atât de partea bună, cât și de partea rea, contează cât de repede putem identifica frauda și cât de repede putem opri tranzacțiile. Infractorii știu foarte bine că au la dispoziție o anumită fereastră de timp, care poate însemna minute, ore sau chiar zile. Așa că încearcă să obțină cât mai mulți bani posibil în acel interval”, a explicat Michal Prázný, reprezentantul FIS.

Acesta spune că sistemele moderne de monitorizare a fraudelor pot interveni foarte rapid, însă băncile nu le permit întotdeauna să blocheze automat operațiunile suspecte. Motivul este legat de experiența clienților. O bancă nu vrea să blocheze din greșeală o tranzacție legitimă și să provoace nemulțumirea utilizatorului, mai ales dacă încearcă să atragă noi clienți sau să își crească cota de piață.

De ce unele bănci preferă să nu blocheze automat tranzacțiile suspecte

„Trebuie să găsim un echilibru în ceea ce privește experiența utilizatorului. Sistemele antifraudă disponibile pe piață, inclusiv cele pe care le oferim noi, sunt capabile să reacționeze foarte rapid. Dar uneori emitentul cardului nu permite blocarea automată, tocmai pentru că este foarte preocupat de experiența clientului și nu vrea să oprească o operațiune dacă frauda nu este confirmată. Dacă banca ne spune să oprim imediat o tokenizare suspectă, putem face acest lucru, iar pierderile pot fi zero sau foarte mici”, a declarat Prázný.

Tokenizarea este procesul prin care datele unui card sunt înlocuite cu un identificator digital, folosit, de exemplu, pentru plățile prin portofele electronice. Dacă un infractor reușește să înregistreze fraudulos un card într-un astfel de serviciu, poate încerca să efectueze plăți fără să dețină fizic cardul.

În astfel de situații, blocarea rapidă a operațiunii poate limita pierderile. Totuși, decizia privind nivelul de automatizare a sistemelor antifraudă aparține instituției care emite cardul.

FIS: Infractorii știu care bănci nu monitorizează fraudele în weekend

O altă vulnerabilitate apare atunci când băncile nu au echipe sau sisteme care să poată interveni permanent. Potrivit reprezentantului FIS, infractorii pot identifica aceste situații și își pot programa atacurile tocmai în perioadele în care reacția instituției financiare este mai lentă.

„Infractorii sunt capabili să identifice, de exemplu, băncile în care sistemul de monitorizare a fraudelor sau echipa care trebuie să intervină nu funcționează în weekend. Sunt suficient de inteligenți și au experiență. Dacă reușesc să facă o tokenizare frauduloasă vineri seara, iar banca nu are operațiuni în weekend, pot profita de tot acest interval. Acest lucru nu ar funcționa la fel într-o bancă ce are o echipă antifraudă sau un sistem activ 24 de ore din 24”, a explicat Michal Prázný.

În opinia sa, problema nu este neapărat că tehnologiile de securitate au vulnerabilități cunoscute, ci că eficiența lor depinde de felul în care sunt configurate și utilizate de fiecare bancă.

„Tehnologia în sine poate fi foarte, foarte sigură. Nu spun că este sigură 100%, dar poate oferi un nivel foarte ridicat de protecție. Totul depinde însă de bancă, de modul în care o folosește și de felul în care își configurează sistemele. Nu este vorba neapărat despre breșe cunoscute pe care infractorii le exploatează, ci despre găsirea echilibrului potrivit între experiența clientului și securitate”, a precizat reprezentantul FIS.

Future Banking Summit este un eveniment FutureBanking.ro, organizat de IC Events, Main Partner Visa, Gold Partners Evrotrust, fme Romania, Data Core Systems, Qoobiss, Entrust, Mastercard, Matricia, DoAff, FIS, Wonderful AI, COMARCH, BCR, Silver Partners ING Bank, Filip & Company, AUSTRIACARD Holdings, BLIK, Mediatel Data, Zitec, Nexent Bank, Namirial, Imobiliare.ro Finance, CEC Bank, NetApp by ALEF, Dendrio, SelfPay, Quadient, Adastra, CEC Bank, certSIGN, Easy Print Services, Salt Bank, Sponsors UniCredit Bank, Banca de Investiții și Dezvoltare (BID).

 

Personalizate pentru tine