Proiectul „De la hoți de buzunare la phishing: Cum s-au schimbat fraudele bancare în ultimii ani” urmărește evoluția fraudelor bancare din România. Realizat în parteneriat cu Banca Transilvania, proiectul își propune să explice modul în care piața plăților s-a modernizat, cum au evoluat tehnologiile de securitate și cum au reușit băncile, prin investiții masive în infrastructură și educație financiară, să reducă fraudele.
Ce este un deepfake?
Termenul de deepfake este folosit pentru a descrie imagini sau înregistrări audio/video care au fost manipulate cu ajutorul inteligenței artificiale și care redau acțiuni ori declarații care nu s-au întâmplat în realitate. Mai exact, fișiere audio/video reale sunt suprapuse peste conținut generat cu ajutorul unor algoritmi care imită foarte bine mimica, gesturile și vocea persoanei respective.
Tehnologia deepfake poate fi folosită pentru social hacking, pentru a răspândi fake news sau pentru a fura identități, cu ajutorul cărora sunt comise fraude de amploare. Fraudatorii se folosesc de identitatea unei persoane sau creează o identitate nouă, cu ajutorul unor fragmente de informație, și obțin, astfel, acces la conturi bancare, accesează împrumuturi, fac achiziții sau realizează tranzacții de valoare mare.
Ce cazuri celebre de deepfake au apărut în România: atacatorii s-au folosit de imaginea guvernatorului Isărescu sau de Ion Țiriac
Țara noastră nu a fost ocolită de tentativele de deepfake, având chiar câteva exemple celebre în care atacatorii s-au folosit de figuri cunoscute pentru fraude. Un caz popular l-a avut ca subiect pe guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu. Videoclipurile foloseau fraudulos imaginea și vocea guvernatorului BNR pentru a convinge publicul să facă investiții financiare pe o platformă inexistentă.
Tot un caz viralizat l-a avut ca protagonist pe omul de afaceri Ion Țiriac. Într-un clip, acesta promova o platformă de investiții în care depunerea minimă începea de la 1.000 de euro.
Crezi că tu nu poți să cazi pradă conținutului deepfake? România a lansat un joc care îți testează vigilența
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a lansat un test prin care românii își pot testa capacitatea de a distinge o imagine sau un clip real de unul generat de inteligența artificială. Instituția statului a alcătuit testul din videoclipuri care au apărut anul trecut în spațiul public, în care personalități precum Ion Țiriac sau Mugur Isărescu ofereau sfaturi de investiții. DNSC îi sfătuiește pe români să fie vigilenți atunci când navighează pe rețelele de socializare și să verifice informațiile, mai ales când este vorba de implicarea financiară.
În cadrul acestui exercițiu, denumit „DETECTAȚI FALSURI”, aveți ocazia să analizați o colecție de imagini și clipuri video autentice, alături de altele generate sau modificate prin intermediul tehnologiilor de inteligență artificială.
Cum identifici deepfake? Iată o serie de sfaturi prin care poți diferenția imaginea reală de cea creată cu AI
DNSC vine cu o serie de recomandări pentru români pentru a diferenția conținutul real de cel generat de AI.
Conținut audio:
- Sunet neclar: Ascultă cu atenție dacă sunetul are distorsiuni sau variații bruște de calitate.
- Sincronizare greșită: Urmărește dacă buzele persoanei se potrivesc perfect cu vorbele rostite. Uneori, deepfake-urile pot avea o ușoară întârziere sau dezacord.
- Voce nefirească: Fii atent la accente, inflexiuni sau moduri de a vorbi care nu par naturale pentru persoana din imagine.
Conținut video:
- Mișcări rigide: Observă dacă gesturile și expresiile faciale par rigide sau nenaturale. Deepfake-urile pot avea dificultăți în reproducerea mișcărilor subtile ale feței.
- Aspecte nefirești ale feței: Caută ochi goi, piele perfect netedă sau lipsită de textură ori culori nenaturale.
- Inconsistențe de fundal: Fii atent la umbre, iluminare sau fundal care par neconforme cu restul scenei.
Imagini:
- Detalii neclare: Examinează cu atenție zonele delicate, precum ochii, nasul și gura. Deepfake-urile pot avea detalii neclare sau distorsionate în aceste zone.
- Aspecte nefirești: Urmărește dacă pielea, părul sau obiectele din jurul persoanei par artificiale sau nereale.
- Inconsistențe de perspectivă: Verifică dacă proporțiile și unghiurile din imagine par corecte.
Informații suplimentare:
- Atenție la context: Gândește-te la contextul în care apare imaginea sau materialul video. Pare credibilă povestea prezentată?
- Sursa: Verifică sursa materialului și reputația creatorului.
- Compararea cu alte materiale: Compară imaginea sau materialul video cu alte fotografii sau filmări cunoscute ale persoanei respective.
- Este important de reținut că inteligența artificială încă are limitări. Deși deepfake-urile pot fi foarte convingătoare, ele pot avea mici imperfecțiuni care le pot trăda. Fii atent la detaliile subtile și analizează critic materialul pe care îl vezi.
