Proiectul „De la hoți de buzunare la phishing: Cum s-au schimbat fraudele bancare în ultimii ani” urmărește evoluția fraudelor bancare din România. Realizat în parteneriat cu Banca Transilvania, proiectul își propune să explice modul în care piața plăților s-a modernizat, cum au evoluat tehnologiile de securitate și cum au reușit băncile, prin investiții masive în infrastructură și educație financiară, să reducă fraudele.
Cum funcționează schema „pump and dump”
Schemele de tip „pump and dump” (umflă și vinde) au două etape principale, potrivit explicațiilor oferite de Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse din SUA (SEC).
În prima etapă, promotorii încearcă să crească artificial prețul unui activ prin declarații false sau înșelătoare despre companie sau proiect.
După ce prețul a fost umflat, escrocii trec la a doua etapă: își vând propriile dețineri în masă, aruncând activele pe piață și provocând prăbușirea prețului. Investitorii care au cumpărat în timpul „hype-ului” rămân astfel cu pierderi semnificative.
Cum sunt promovate platformele de investiții în România de către atacatori
În România, formele moderne ale schemelor de tip Pump & Dump nu apar întotdeauna sub forma clasică de manipulare a prețului unui activ, ci sunt integrate în escrocherii de investiții promovate agresiv prin reclame pe rețelele sociale, inclusiv cu ajutorul tehnologiei deepfake.
Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) a avertizat recent că, imediat după alegerile prezidențiale, a fost observată o creștere agresivă a campaniilor de tip scam în care sunt utilizate videoclipuri deepfake pentru a promova „oportunități” de investiții inexistente.
Potrivit specialiștilor, infractorii folosesc clipuri manipulate cu figuri publice cunoscute, inclusiv cu Nicușor Dan și Ilie Bolojan, pentru a crea impresia că acestea girează programe de investiții care promit câștiguri rapide și sigure.
Aceste materiale sunt distribuite sub formă de reclame sau postări sponsorizate pe platforme precum Facebook, YouTube sau alte rețele sociale, iar utilizatorii sunt direcționați către platforme false de tranzacționare, unde li se solicită date personale și transferuri de bani.
Strategii pentru a te proteja de schemele „Pump-and-Dump”
Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse din SUA (SEC) oferă câteva sfaturi pentru a evita să devii victima unei scheme „pump-and-dump”:
Fii extrem de prudent cu ofertele nesolicitate de investiții
Ai mare grijă dacă primești o comunicare nesolicitată despre o „oportunitate de investiție”. Propunerile dubioase pot ajunge prin email, rețele sociale, mesaje, apeluri sau mesaje vocale. Ignoră astfel de mesaje; acționarea asupra lor poate duce la pierderi semnificative, nu la câștigurile promise de escroci.
Fii atent la semnale de alarmă clare
Sună investiția prea bună ca să fie adevărată? Promite câștiguri „garanțate” uriașe? Ești presat să cumperi imediat, înainte ca acțiunea să „decoleze”? Acestea sunt tactici frecvent folosite de promotori lipsiți de scrupule și trebuie considerate semnale de alarmă.
Ai grijă la frauda de afinitate
Frauda de afinitate se referă la escrocherii care vizează membri ai unor grupuri identificate, cum ar fi comunități religioase, etnice, persoane în vârstă sau grupuri profesionale. O ofertă de investiție de la un membru al grupului din care faci parte poate părea credibilă; problema este că și acel membru poate fi înșelat fără să știe că este vorba despre o escrocherie.
Fă-ți propria cercetare
Înainte să investești banii câștigați cu greu, efectuează propria cercetare și due diligence. Este destul de ușor să obții online informații despre companii legitime, de la perspectivele lor de afaceri și management până la situațiile financiare. Lipsa unor astfel de informații poate fi ea însăși un semnal de alarmă.
Scheme „Pump-and-Dump” pe piața criptomonedelor
Piața criptomonedelor a devenit cea mai nouă arenă pentru schemele „pump-and-dump”. Câștigurile masive obținute de Bitcoin și Ethereum au stârnit un interes enorm pentru criptomonedele de toate tipurile. Din păcate, criptomonedele sunt deosebit de potrivite pentru astfel de scheme, din cauza lipsei de reglementare, a opacității pieței și a complexității tehnice.
