Aproape jumătate (47%) dintre angajaţii români afirmă că au sau caută un al doilea job
.În acelaşi timp, o treime declară că şi-au mărit sau plănuiesc să îşi mărească numărul de ore de lucru la actualul loc de muncă - în creştere faţă de unul din cinci angajaţi, în 2025, arată datele cercetării Workmonitor 2026, realizată de Randstad România.
Aceste constatări semnalează o forţă de muncă mai prudentă, axată pe stabilitatea veniturilor şi bunăstarea personală, în detrimentul mobilităţii profesionale, subliniază autorii studiului.
"Ca la fiecare ediţie, raportul de referinţă al Randstad România surprinde tendinţe şi nevoi esenţiale din sfera resurselor umane. Într-un context marcat de incertitudine economică şi creşterea costurilor de trai, talentele din România au devenit tot mai pragmatice: îşi gestionează activ cariera şi caută un control mai mare asupra viitorului lor profesional.
Această schimbare creează o tensiune clară în mediul de lucru actual: deşi angajatorii recunosc faptul că autonomia stimulează performanţa, mulţi încă întâmpină dificultăţi în a o operaţionaliza în practică. Totodată, într-un mediu în care jumătate dintre angajaţi apelează la AI pentru sfaturi profesionale, modelele de leadership trebuie să evolueze pentru a rămâne relevante şi credibile", declară Dagmara Chudzinska-Matysiak, Managing Director, în cadrul companiei de resurse umane.
- Pe fondul presiunii economice pe care o resimt atât companiile, cât şi angajaţii, formatele tradiţionale de lucru devin tot mai fluide.
- Pe lângă cei 47% care explorează opţiunea de a avea un al doilea loc de muncă (faţă de media globală de 40%), aproximativ o treime dintre respondenţi declară că şi-au mărit sau plănuiesc să îşi mărească numărul de ore de lucru în rolul actual (în creştere faţă de unul din cinci angajaţi, în 2025
- Deşi 82% dintre talente menţionează salariul ca fiind cel mai important criteriu pe care îl au în vedere atunci când îşi caută un nou loc de muncă, echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată (48%) rămâne principalul motiv pentru păstrarea rolului actual, înaintea salariului (30%) şi a siguranţei locului de muncă (17%).
Comparativ cu anul trecut, angajaţii români par mai reticenţi la risc
Mai puţini respondenţi raportează că au solicitat măriri salariale sau că au ameninţat cu demisia pentru a negocia condiţii mai bune.
Nemulţumirea nu se mai traduce la fel de rapid în demisie, iar lipsa sentimentului de apartenenţă - în alţi ani un motor puternic pentru schimbarea jobului - reprezintă, de asemenea, o motivaţie mai mică de a pleca, faţă de 2025.
Pentru angajatori, diversificarea formatelor de lucru şi menţinerea unui sentiment de siguranţă sunt acum factori majori pentru retenţie
specialiştii Randstad România
Cercetarea reliefează faptul că angajatorii pun tot mai mult preţ pe competenţe şi experienţă în detrimentul calificărilor formale (80%) şi consideră depăşit parcursul tradiţional de carieră liniară (o singură carieră sau evoluţia într-o companie, pe bază de promovări regulate).
- Aproape doi din cinci respondenţi (37%) declară că îşi doresc o "carieră de portofoliu", respectiv să activeze în diverse sectoare şi roluri pe parcursul vieţii profesionale (global: 38%). În acelaşi timp, 42% preferă în continuare un parcurs de carieră liniar tradiţional (global: 41%)
- Flexibilitatea rămâne un factor decisiv pentru români: 40% nu ar accepta un nou loc de muncă fără flexibilitatea locaţiei, iar 42% ar refuza un rol fără flexibilitatea orelor de lucru (global: 43% pentru ambele)
- 43% dintre angajaţi declară că au părăsit locuri de muncă care nu se potriveau cu viaţa lor personală (global: 39%), în timp ce 30% au demisionat pentru că le lipsea independenţa în modul de execuţie a muncii (global: 25%)
- În comparaţie, 75% dintre angajatori sunt de acord că o autonomie mai mare duce la angajament, productivitate şi retenţie mai ridicate, faţă de 72% la nivel global. Cu toate acestea, 85% nu le permit angajaţilor să îşi stabilească propriul program.
"Mediul profesional se află sub presiune, dar rămâne o forţă de echilibru într-un mediu economic tot mai imprevizibil. Încrederea este cheia stabilităţii: peste 70% dintre angajaţii români au încredere în conducerea companiei şi în colegii lor. Mai mult de 60% au o relaţie solidă cu managerul lor şi se simt mai conectaţi cu acesta decât cu compania, în ansamblul ei.
Totuşi, 50% dintre aceştia folosesc inteligenţa artificială (AI) pentru sfaturi legate de muncă în loc să îşi consulte managerul. Colaborarea este o altă valoare apreciată: 84% se simt mai productivi atunci când colaborează (global: 78%), iar 77% se bazează pe colaborarea între generaţii (global: 74%). 100% consideră diversitatea generaţională ca fiind o pârghie de productivitate şi îşi doresc ca managementul să aloce mai mult timp îmbunătăţirii colaborării în echipă (global: 90%)", susţin autorii studiului.
80% dintre angajatori, în special din tehnologie şi logistică, au investit în Inteligența Artificială
Adoptarea AI a accelerat semnificativ în ultimul an, evoluând de la stadiul experimental la cel de instrument de business esenţial. 80% dintre angajatori, în special din tehnologie şi logistică, au investit în această direcţie în ultimele 12 luni.
- Cererea de competenţe în domeniu continuă să crească, iar programele de formare specializată se numără printre primele trei domenii de învăţare dorite de angajaţi, crescând de la 40% la 44% faţă de anul anterior. Două treimi dintre salariaţi îşi doresc investiţii mai consistente din partea companiilor pentru dezvoltarea acestor abilităţi
- În contextul în care posturile vacante care solicită cunoştinţe legate de acest domeniu au explodat, cu o creştere de 1.587 la sută, 21% dintre români consideră că transformările tehnologice nu le vor afecta deloc jobul, în timp ce 34% se tem că locul lor de muncă ar putea dispărea în următorii cinci ani.
- Totodată, 70% dintre angajatori estimează că tehnologiile vor influenţa sarcinile de lucru, comparativ cu 48% dintre angajaţi.
- De asemenea, 63% dintre români consideră că aceste instrumente le uşurează munca şi le permit să se concentreze pe activităţi mai satisfăcătoare, însă 44% cred că principalii beneficiari ai adoptării lor vor fi companiile, mai degrabă decât salariaţii. Cu toate acestea, există încă incertitudini privind implicaţiile structurale ale AI asupra carierei lor.
