Ce măsuri sunt incluse în pachetul pregătit de Guvern
"După o perioadă turbulentă de patru ani, marcată de creşteri succesive de taxe şi de incertitudine legislativă, avem în sfârşit o gură de oxigen, un prim-pas pozitiv în relaţia dintre stat şi mediul de afaceri. Pachetul de măsuri de relansare economică lansat de Ministerul de Finanţe este, în esenţă, o culegere de măsuri tehnice menite să rezolve disfuncţionalităţi majore reclamate constant de oamenii de afaceri. Noul proiect, susţinut de actuala coaliţie de guvernare, vizează corectarea unor prevederi rigide introduse în anii anteriori, oferind soluţii concrete pentru microîntreprinderi şi pentru fluxurile de numerar ale firmelor mici", a precizat Adrian Negrescu.
Potrivit acestuia, una dintre cele mai aşteptate modificări vizează regimul microîntreprinderilor, un sector puternic afectat de reducerea plafonului de venituri la 100.000 de euro, măsură intrată în vigoare la 1 ianuarie.
"Poate cea mai importantă prevedere corectează o anomalie majoră: ireversibilitatea pierderii statutului de "micro". Astfel că firmele care au fost forţate să treacă la impozit pe profit vor putea reveni la statutul de microîntreprindere dacă cifra lor de afaceri scade sub pragul de 100.000 de euro, o flexibilitate esenţială în perioade de contracţie economică. Mai mult, ministrul Finanţelor, dl. Nazare, pare că a ascultat, în sfârşit, solicitările legate de vânzarea activelor. Până acum, vânzarea unui bun al firmei (un autoturism, un echipament sau un imobil) umfla artificial cifra de afaceri, scoţând automat firma din regimul de impozitare favorabil. Proiectul propune ca o vânzare de imobilizări pe an să fie exclusă din calculul plafonului, eliminând riscul ca o simplă decizie de management a activelor să declanşeze o creştere a taxelor", susţine Adrian Negrescu.
Pachetul financiar este un semnal pozitiv, chiar dacă ar putea să nu facă diferența
De asemenea, o altă barieră birocratică este relaxată: termenul pentru angajarea unui nou salariat (condiţie obligatorie pentru a rămâne microîntreprindere) creşte de la 30 la 90 de zile, menţionează acesta.
În opinia sa, această măsură oferă antreprenorilor timpul necesar pentru a recruta personal calificat, fără presiunea pierderii regimului fiscal în cazul unei demisii intempestive.
"Pachetul de relansare mai vine cu o măsură importantă, menită să combată blocajul financiar, o problemă cronică în relaţiile comerciale. În esenţă, pachetul prevede majorarea plafonului pentru aplicarea sistemului "TVA la încasare". Limita actuală de 4,5 milioane de lei este considerată depăşită de inflaţie şi de evoluţia cursului valutar. Proiectul propune creşterea acestui plafon la 5 milioane de lei pentru anul 2026, urmând o nouă majorare la 5,5 milioane de lei din 2027. Această modificare permite mai multor companii să plătească TVA la stat doar în momentul în care au încasat efectiv factura de la client, şi nu la emiterea ei, protejând astfel lichidităţile firmelor care lucrează cu termene lungi de plată. Dincolo de modificările de ordin tehnic, pachetul semnalează o schimbare de paradigmă în acordarea banilor publici", a mai afirmat consultantul economic.
Totodată, coaliţia de guvernare impune condiţii mult mai stricte pentru ajutoarele de stat, care vor fi direcţionate exclusiv către companiile fără datorii la buget şi care prezintă planuri de afaceri sustenabile în sectoare strategice - de la exploatarea resurselor la tehnologie, a adăugat Adrian Negrescu.
În plus, pentru a diversifica sursele de finanţare ale economiei, proiectul introduce "super-deduceri" şi facilităţi pentru companiile care aleg să se listeze la Bursă, încercând să reducă dependenţa excesivă a mediului de afaceri de creditul bancar. Tot la capitolul stimulente intră şi majorarea plafonului pentru mijloacele fixe amortizabile, de la 2.500 la 5.000 de lei, precum şi introducerea amortizării accelerate pentru anumite categorii de investiţii, menţionează specialistul.
Marea provocare rămâne predictibilitatea pentru mediul privat
"Sper că aceste măsuri sunt doar începutul unui proces de simplificare care să includă şi eliminarea unor taxe controversate, precum "taxa pe stâlp" (impozitul pe construcţii speciale), a cărei eliminare este promisă abia pentru 2027, sau a impozitului pe cifra de afaceri a marilor companii, redus în prezent la 0,5%. Totuşi, pentru o relansare reală, România are nevoie de mai mult decât ajustări fiscale: este crucial accesul la resurse energetice ieftine. În condiţiile în care statul controlează producători majori de energie, este nevoie de strategii care să valorifice producţia internă pentru a reduce costurile operaţionale ale industriei", a subliniat consultantul economic.
În plus, marea provocare rămâne predictibilitatea, consideră Adrian Negrescu. "Cu o majorare a salariului minim şi o scădere a facilităţilor neimpozabile programate pentru mijlocul anului, firmele - în special IMM-urile - privesc cu speranţă, dar şi cu scepticism, promisiunea politicienilor de a opri caruselul creşterilor de taxe în anii următori", a adăugat acesta.
Impactul pachetului de relansare economică asupra veniturilor va fi de minus 2,1 miliarde lei, însă acesta va fi compensat de diminuarea cheltuielilor bugetare rezultată din proiectul de Lege privind măsurile administrative, conform Notei de fundamentare a proiectului privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creştere a investiţiilor productive şi a competitivităţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanţelor.
Ce a cerut BNS după negocierile de la Guvern
Preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a declarat că sindicatele au solicitat o evaluare atentă, instituţie cu instituţie, din partea Guvernului, în aplicarea măsurilor de reformă a administraţiei publice, având în vedere că anumite instituţii, ordonatori de credite, au respectat deja, anul trecut, măsurile de reorganizare şi reducere a cheltuielilor.
Liderul sindical a participat vineri, la Palatul Victoria, la reuniunea Consiliului Naţional Tripartit (CNT), unde au fost prezentate proiectele privind reforma administraţiei publice şi măsurile de relansare economică.
"Am înaintat documente de poziţie guvernului Bolojan, în această dimineaţă, la întâlnirea pe care am avut-o. Pe subiectul numărul 1, care vizează reforma administraţiei publice, pe de-o parte, pe de altă parte, reduceri de cheltuieli în sectorul public, am apreciat lucrurile pe care ministrul Attila Cseke le-a preluat deja din propunerile pe care noi le-am făcut încă de anul trecut. Trebuie să ştiţi că proiectul de lege este cel de anul trecut, dar pe care s-au produs foarte multe alte mutaţii, a preluat o bună parte dintre ele", a declarat Dumitru Costin.
El a adăugat că, în cadrul discuţiilor din CNT, partea sindicală a atras atenţia asupra modului în care ar urma să se aplice măsurile prevăzute în proiectul privind reforma administraţiei publice, solicitând ca acest subiect să fie tratat cu maximă responsabilitate.
"Sunt instituţii publice, ordonatori de credite, care anul trecut au executat întocmai şi la timp toate dispoziţiile survenite ca urmare a măsurilor de reducere a cheltuielilor. Asta a însemnat: reorganizări, închiderea contractelor de muncă cu pensionarii din sectorul public, reducerea semnificativă a numărului de posturi de şefi. Deci, toate lucrurile făcute", a explicat Costin.
Ce lipsuri ar avea pachetul pe care Guvernul ar trebui să-l aprobe săptămâna viitoare
El a precizat că a prezentat ca exemplu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
"Am pus dosarul pe masă, cu cifre, date, care arată că instituţia asta, spre exemplu, şi-a făcut toate obligaţiile. Şi acum să vii să spui: o luăm de la capăt, din ianuarie mai tăiaţi încă 10% din cheltuieli. Răstimp în care alţii au tras mâţul de coadă sau n-au făcut ceea ce trebuia făcut, din varii motive, în principal protecţie politică. Alţii vor intra şi ei, probabil, pe aceeaşi abordare: dacă am driblat anul trecut, mai driblăm şi anul acesta", a susţinut liderul BNS.
Costin a subliniat că, faţă de cele discutate în întâlnirea din CNT, partea sindicală a solicitat o evaluare individuală a fiecărei instituţii în aplicarea noilor măsuri preconizate de reformă a administraţiei publice.
"Am cerut, atenţie, instituţie cu instituţie în momentul când se fac aceste evaluări", a concluzionat Dumitru Costin. Premierul Ilie Bolojan a anunţat, miercuri, că pachetul privind reforma administraţiei a intrat în circuitul guvernamental de avizare şi urmează să fie adoptat săptămâna viitoare.
