Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată că deficitul a coborât de la 76,44 miliarde de lei și 3,99% din PIB în primele șapte luni din 2025 la 48,08 miliarde de lei și 2,34% din PIB în perioada similară din 2026. Diferența este de 1,65 puncte procentuale raportat la PIB.
Veniturile bugetare au crescut cu 11,2% față de perioada similară din 2025, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 2,9%. Ministerul Finanțelor pune evoluția deficitului pe seama creșterii veniturilor și a controlului cheltuielilor curente, în condițiile în care investițiile au continuat să avanseze.
„Datele la șapte luni arată că menținem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar și stabilizare a finanțelor publice. Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscală se îmbină cu sprijinul direct pentru economie. Am continuat fără întrerupere rambursările de TVA, restituind peste 20,4 miliarde de lei companiilor pentru a le asigura lichiditatea necesară, și am direcționat resursele cu prioritate către marii piloni de dezvoltare, unde investițiile din fonduri europene și PNRR au înregistrat un avans de peste 60%. Pe măsură ce consolidăm această bază mai sănătoasă a finanțelor publice, următorul pas este să transformăm stabilizarea în creștere economică sănătoasă și sustenabilă”, a declarat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare.
Veniturile bugetare au ajuns la 412,31 miliarde de lei
Veniturile totale au însumat 412,31 miliarde de lei în primele șapte luni din 2026, în creștere cu 11,2% față de aceeași perioadă a anului anterior. Ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,71 puncte procentuale, evoluția fiind susținută de veniturile fiscale, în special taxa pe valoarea adăugată (TVA) și impozitele și taxele pe proprietate, precum și de fondurile europene.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 38,34 miliarde de lei, cu 8,6% mai mult în termeni anuali. Încasările din impozitul pe dividende au crescut cu 19,5%, pe fondul unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora. Încasările aferente Declarației unice au avansat cu 19,7%.
Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 5,2%, peste dinamica de 2,9% a fondului de salarii din economie. Ministerul explică evoluția inclusiv prin efectul de bază produs de eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2025, a facilităților fiscale pentru salariații din construcții, agricultură, industria alimentară și activitățile de creare de programe pentru calculator.
Contribuțiile de asigurări au ajuns la 129,14 miliarde de lei, în creștere cu 6,7% față de anul precedent și peste dinamica fondului de salarii. Potrivit Ministerului Finanțelor, evoluția reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice.
Încasările din impozitul pe profit au fost de 28,35 miliarde de lei, în creștere cu 8,3%. Veniturile din impozitul pe profit achitat de agenții economici au avansat cu 11,5% în termeni anuali.
Încasările nete din TVA au crescut cu 26,5%
Încasările nete din TVA au ajuns la 88,55 miliarde de lei, cu 26,5% peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Încasările brute din TVA au crescut cu 21,7%, pe fondul modificării cotelor prevăzute de Legea nr. 141/2025.
În paralel, restituirile de TVA au crescut cu 4,6%. În perioada ianuarie-iulie 2026 au fost rambursate 20,48 miliarde de lei, față de 19,59 miliarde de lei în ianuarie-iulie 2025.
Veniturile din accize au totalizat 28,37 miliarde de lei, în creștere cu 6,4%, susținute de un avans de 10,9% al încasărilor din accizele pentru produsele energetice. Ministerul Finanțelor precizează că evoluția lunară a acestor venituri are, în general, o volatilitate mai ridicată, influențată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au fost de 31,15 miliarde de lei, în scădere cu 10,3%. Evoluția a fost influențată parțial și de veniturile suplimentare din perioada similară din 2025, când au fost încasate 1,6 miliarde de lei din ajutoare de stat recuperate, în baza Legii nr. 9/2025.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană (UE) în contul plăților efectuate și donațiile au totalizat 37,28 miliarde de lei, cu 30,3% mai mult față de perioada similară a anului trecut.
Cheltuielile au crescut cu 2,9%, iar costurile cu dobânzile au ajuns la 40,12 miliarde de lei
Cheltuielile totale au însumat 460,39 miliarde de lei în primele șapte luni, în creștere nominală cu 2,9%. Ca pondere în PIB, acestea au coborât cu 0,9 puncte procentuale, de la 23,3% din PIB în aceeași perioadă din 2025 la 22,4% din PIB în 2026.
Cheltuielile de personal au fost de 95,67 miliarde de lei, cu 4,06 miliarde de lei mai mici față de aceeași perioadă din anul precedent. Ministerul Finanțelor pune scăderea pe seama reducerii unor sporuri pentru anumite categorii de personal bugetar și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Aceste cheltuieli au reprezentat 4,7% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai puțin decât în perioada similară din 2025.
Cheltuielile cu bunurile și serviciile au ajuns la 59,6 miliarde de lei, în creștere cu 11,2%, evoluție determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății.
Cheltuielile cu dobânzile au totalizat 40,12 miliarde de lei, cu 8,41 miliarde de lei peste nivelul din perioada similară a anului precedent. Ca pondere în PIB, acestea au reprezentat aproximativ 2%, potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 146,59 miliarde de lei, în scădere cu 0,6%, evoluție care ține cont și de măsurile introduse prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.
În această categorie au intrat și plățile de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale. În primele șapte luni din 2026, acestea au însumat 149,54 milioane de lei.
Cheltuielile cu subvențiile s-au ridicat la 7,51 miliarde de lei și au inclus în principal subvențiile pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli și schema de compensare a consumului de energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii noncasnici, pentru care au fost alocate 209,72 milioane de lei.
Alte cheltuieli au însumat 8,4 miliarde de lei, cu 2,69 miliarde de lei mai puțin față de aceeași perioadă din anul precedent, în contextul măsurilor din Legea nr. 141/2025. Categoria include în principal bursele pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Investițiile au crescut la 76,51 miliarde de lei
Cheltuielile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au ajuns la 45,88 miliarde de lei. Acestea includ proiecte aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, subvențiile UE pentru agricultură, Fondul pentru modernizare și proiectele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Cheltuielile pentru investiții, care includ atât cheltuielile de capital, cât și programele de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au crescut cu 14,83 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, de la 61,68 miliarde de lei la 76,51 miliarde de lei.
Din totalul investițiilor, 71,05% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR și din sumele corespunzătoare componentei de împrumut a PNRR.
Valoarea plăților pentru aceste proiecte în primele șapte luni a fost cu 20,40 miliarde de lei, respectiv cu 60,08%, mai mare decât în aceeași perioadă din anul precedent.
Creșterea a compensat reducerea investițiilor finanțate din fonduri naționale. Ministerul Finanțelor explică această scădere prin caracterul excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025, când au fost achitate obligații restante aferente unor programe naționale de investiții, contribuția statului la capitalul social al Societății Carpatica Feroviar România S.A., precum și alte plăți în domeniul apărării.
