România a încheiat primele nouă luni ale anului 2026 cu un deficit bugetar de 78,3 miliarde de lei, față de 102,47 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Raportat la Produsul Intern Brut (PIB), deficitul s-a redus de la 5,31% la 3,81%, ceea ce reprezintă o scădere de 1,5 puncte procentuale.
În termeni nominali, reducerea deficitului a fost de peste 23%, pe fondul creșterii veniturilor bugetare cu 11,9%, semnificativ peste ritmul de creștere a cheltuielilor, de 5,5%. În același timp, cheltuielile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei, iar investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei, ajungând la 107,77 miliarde de lei.
Ministerul Finanțelor subliniază că reducerea deficitului și susținerea investițiilor au avansat simultan, însă rezultatele nu elimină dezechilibrele structurale ale economiei și nici presiunile asupra finanțelor publice, în special în perspectiva ultimelor trei luni ale anului.
„Rezultatele execuției bugetare trebuie să se traducă într-o schimbare de durată în modul în care gestionăm finanțele publice. Responsabilitatea nu înseamnă doar să corectăm dezechilibrele, ci și să evităm acumularea unor noi presiuni asupra bugetului. Avem nevoie de disciplină în managementul finanțelor publice, de priorități bine definite și de decizii care să țină cont de efectele pe termen lung. Într-o perioadă în care capacitatea bugetară rămâne limitată, fiecare progres trebuie consolidat şi continuat”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Veniturile statului au crescut cu aproape 12%. Încasările din TVA, principalul motor al creșterii
Veniturile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 522,69 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026, în creștere cu 11,9% față de aceeași perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au crescut cu 1,23 puncte procentuale, evoluție susținută atât de veniturile fiscale, în special TVA, cât și de fondurile europene.
Încasările nete din TVA au totalizat 118,27 miliarde de lei, în creștere cu 24,8% față de anul trecut.
Creșterea a fost influențată de majorarea încasărilor brute din TVA cu 21,4%, pe fondul modificării cotelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025. În același timp, restituirile de TVA au crescut cu 8,2%, de la 24,69 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie 2025 la 26,71 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026.
Câți bani a încasat statul din impozitul pe salarii, dividende și contribuții sociale
Încasările din impozitul pe salarii și venit au ajuns la 47,27 miliarde de lei, în creștere cu 7,8% față de perioada similară a anului trecut. Această evoluție a fost determinată inclusiv de creșterea încasărilor din impozitul pe dividende cu 15,7%.
Potrivit Ministerului Finanțelor, avansul a fost influențat de distribuirile de dividende concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora. Încasările aferente Declarației unice au crescut, la rândul lor, cu 18,5%.
Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 5,6%, peste creșterea de 3,2% a fondului de salarii din economie. Ministerul Finanțelor explică această diferență prin efectul de bază generat de eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2025, a facilităților fiscale acordate angajaților din construcții, agricultură, industria alimentară și sectorul IT.
Contribuțiile de asigurări au totalizat 165,40 miliarde de lei, în creștere cu 6,8% față de anul trecut.
Avansul, superior celui înregistrat de fondul de salarii din economie, reflectă extinderea bazei de impozitare prin Legea nr. 141/2025, dar și încasările aferente Declarației unice.
Încasările din impozitul pe profit și accize au crescut
Încasările din impozitul pe profit au ajuns la 30,13 miliarde de lei, în creștere cu 8,7% față de primele nouă luni ale anului trecut. Evoluția a fost susținută de majorarea cu 11,2% a veniturilor din impozitul pe profit plătit de agenții economici.
În ceea ce privește accizele, statul a încasat 36,55 miliarde de lei, cu 2,4% mai mult decât în perioada similară din 2025. Creșterea a fost susținută în special de încasările din accizele aplicate produselor energetice, care au avansat cu 6,6%.
Ministerul Finanțelor precizează că încasările lunare din accize au, în general, o volatilitate mai ridicată, influențată de politica operatorilor economici privind antrepozitarea fiscală a produselor accizabile.
În schimb, veniturile nefiscale au scăzut cu 6,8%, ajungând la 38,32 miliarde de lei.
Diminuarea a fost influențată parțial de faptul că, în perioada similară din 2025, statul încasase suplimentar 1,6 miliarde de lei din recuperarea unor ajutoare de stat, în baza Legii nr. 9/2025.
Fondurile europene au adus aproape 49 de miliarde de lei la buget
Fondurile europene au avut o contribuție importantă la finanțarea bugetului și a investițiilor publice. Sumele rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate, împreună cu donațiile, au totalizat 48,95 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului.
Valoarea este cu 39,8% mai mare decât cea înregistrată în perioada similară din 2025.
Cheltuielile statului au ajuns la 601 miliarde de lei
Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 601 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie 2026, în creștere cu 5,5% față de anul trecut.
Raportate la PIB, cheltuielile au scăzut însă cu 0,3 puncte procentuale, de la 29,5% din PIB în primele nouă luni din 2025 la 29,2% din PIB în aceeași perioadă din 2026.
Statul a redus cheltuielile cu salariile bugetarilor cu 4,43 miliarde de lei
Cheltuielile de personal au ajuns la 122,25 miliarde de lei, în scădere cu 4,43 miliarde de lei față de perioada similară a anului trecut. Reducerea a fost determinată de diminuarea unor sporuri pentru anumite categorii de angajați din sectorul public și de măsurile de limitare a cheltuielilor salariale adoptate în perioada 2025-2026.
Raportate la PIB, cheltuielile de personal au reprezentat 5,9%, cu 0,62 puncte procentuale mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. În schimb, cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 9,4%, ajungând la 77,70 miliarde de lei. Potrivit Ministerului Finanțelor, această creștere a fost determinată de plățile mai mari efectuate în domeniul sănătății.
Dobânzile la datoria publică au costat România peste 50 de miliarde de lei
Una dintre cele mai importante creșteri de cheltuieli a fost înregistrată în cazul dobânzilor. În primele nouă luni din 2026, România a plătit 50,63 miliarde de lei pentru dobânzi, cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.
Aceasta înseamnă o creștere de aproximativ 26,8% față de anul trecut. Raportate la PIB, cheltuielile cu dobânzile au reprezentat 2,5%.
Prin comparație, reducerea cheltuielilor cu salariile bugetarilor a fost de 4,43 miliarde de lei, în timp ce costurile suplimentare cu dobânzile au depășit 10 miliarde de lei.
Cheltuielile cu asistența socială au ajuns la aproape 188 de miliarde de lei
Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 187,93 miliarde de lei, menținându-se aproape de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Evoluția a fost influențată de măsurile fiscal-bugetare adoptate prin Legea nr. 141/2025.
Această categorie include și plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale.
În primele șapte luni ale anului 2026, aceste plăți au totalizat 1.270,61 milioane de lei.
Subvenții de peste 9,5 miliarde de lei și alte cheltuieli de 10,29 miliarde de lei
Cheltuielile cu subvențiile au ajuns la 9,53 miliarde de lei. Aceste sume au fost direcționate în principal către transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli și schema de compensare a facturilor la energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii noncasnici.
Pentru această ultimă categorie, valoarea cheltuielilor a fost de 242,48 milioane de lei. Alte cheltuieli ale statului au totalizat 10,29 miliarde de lei, în scădere cu 2,50 miliarde de lei față de perioada similară din 2025.
Reducerea reflectă măsurile fiscal-bugetare adoptate prin Legea nr. 141/2025.
Această categorie include în principal bursele pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile și plățile efectuate în baza titlurilor emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Investițiile publice au depășit 107 miliarde de lei. Fondurile europene și PNRR au susținut creșterea
Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026, față de 82,61 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Creșterea a fost de 25,154 miliarde de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 30,4%.
Această categorie include atât cheltuielile de capital, cât și sumele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe.
Din totalul investițiilor, 65,6% au reprezentat plăți pentru proiectele finanțate din fonduri europene nerambursabile aferente cadrului financiar 2021-2027, din componenta nerambursabilă a PNRR și din componenta de împrumut a PNRR.
Separat, cheltuielile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au totalizat 60,98 miliarde de lei. Acestea includ proiectele aferente cadrelor financiare europene 2014-2020 și 2021-2027, subvențiile europene pentru agricultură, proiectele finanțate prin Fondul de modernizare și cele susținute din componenta nerambursabilă a PNRR.
Valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri europene aferente cadrului 2021-2027 și din cele două componente ale PNRR a crescut cu 23,75 miliarde de lei, respectiv cu 48,8%, față de aceeași perioadă a anului trecut. Această evoluție a compensat scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale.
Ministerul Finanțelor explică diminuarea acestora prin nivelul excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025, când statul a achitat obligații restante aferente unor programe naționale de investiții.
Tot atunci au fost efectuate plăți pentru contribuția statului la capitalul social al Societății Carpatica Feroviar România S.A., precum și alte cheltuieli în domeniul apărării.
În plus, până la sfârșitul lunii septembrie 2026 au fost efectuate plăți de 6.337,1 milioane de lei, reprezentând cheltuieli aferente planului SAFE.
România își menține ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru 2026
Deși execuția bugetară arată o reducere semnificativă a deficitului, Ministerul Finanțelor avertizează că ultimele trei luni ale anului vor fi decisive pentru atingerea obiectivelor fiscale.
Guvernul își menține ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru întregul an 2026.
„În lunile următoare, prudența trebuie să rămână principiul de bază al politicii bugetare. Nu este suficient să evaluăm dacă o decizie poate fi susținută financiar astăzi; trebuie să ne asigurăm că efectele ei nu transferă costuri suplimentare către bugetele viitoare. Aceasta presupune să analizăm riguros impactul fiecărei măsuri, să protejăm capacitatea statului de a-și onora obligațiile și să păstrăm spațiul necesar pentru investițiile care susțin dezvoltarea economiei. O gestionare responsabilă a finanțelor publice înseamnă să luăm decizii sustenabile, inclusiv atunci când presiunile pentru soluții imediate sunt ridicate. Ultimul trimestru este decisiv: ne menținem angajamentul față de ținta de deficit de 6,2% din PIB, iar fiecare decizie din această perioadă - de la rectificarea bugetară până la construcția bugetului pentru 2027 - va respecta un principiu simplu: nicio cheltuială nouă fără acoperire în venituri certe”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Astfel, după primele nouă luni din 2026, România a reușit să reducă deficitul bugetar cu peste 24 de miliarde de lei, concomitent cu o creștere a veniturilor și a investițiilor publice.
Cu toate acestea, creșterea cheltuielilor cu dobânzile și presiunile asupra finanțelor publice rămân provocări importante pentru ultimele luni ale anului și pentru construcția bugetului din 2027.
