Țările cu cea mai mică și cea mai mare inflație din UE
Luna trecută, ţările-membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost: Suedia (1%), Cehia (1,1%) şi Danemarca (1,8%). La polul opus, s-au situat România (9,2%), Lituania (5,4%) şi Bulgaria.
Comparativ cu situaţia din luna mai 2026, rata anuală a inflaţiei a scăzut doar în 22 de state-membre, inclusiv în România (de la 9,7% până la 9,2%), a rămas stabilă în trei ţări şi a crescut în două ţări-membre.
De asemenea, rata anuală a inflaţiei în Zona euro a scăzut până la 2,8% în iunie, de la un nivel de 3,2%, raportat în luna mai. Cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei în Zona euro a venit din partea serviciilor (1,51 puncte procentuale), urmate de preţurile la energie (0,77 puncte procentuale) şi preţurile la alimente, alcool şi ţigări (0,29 puncte procentuale).
Isărescu: S-ar putea să nu mai fim în toamnă campioni la inflaţie
În cazul României, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arătau că rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 10,9% în mai, până la 10,4% în iunie.
"În iunie 2026, inflaţia anuală scade uşor şi atinge pragul de 10,4%. Astfel, rata anuală a inflaţiei, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,42%, cele mai mari creşteri de preţuri înregistrându-se tot la servicii, 13,67%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,29%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 5,75%. La alimente, cele mai mari majorări de preţuri s-au menţinut şi în acest interval tot la cafea, preţul acesteia majorându-se cu 19,9%. Ouăle se află pe locul secund cu o creştere a preţurilor de 13,66%, în timp ce laptele de vacă s-a scumpit cu 12,13%. Preţurile din grupa zahăr, produse zaharoase şi miere de albine au crescut cu 9,44%", se arată în analiza INS.
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 5,5%, de la 3,9% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026 şi anticipează că aceasta va ajunge la 2,9% la sfârşitul anului 2027.
"S-a amplificat ideea că Banca Naţională prognozează creşterea inflaţiei, când, de fapt, fraza următoare era clară: inflaţia scade la jumătate, de la aproape 11% la aproximativ 5%. Faptul că va creşte în mai şi iunie cu 0,1 - 0,3 puncte procentuale s-a amplificat la nivelul societăţii. Va creşte până prin iulie, probabil până la 11%, dar creşterile sunt mici, pentru că apoi, în iulie, august şi septembrie, vom avea deja o inflaţie de aproximativ 6%, iar spre sfârşitul anului, 5% şi ceva", a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-o conferinţă de presă.
Totodată, Isărescu a precizat că proiecţiile sunt strict condiţionate de ipoteze privind implicaţiile conflictului din Orientul Mijlociu şi revenirea la un minimum de stabilitate politică şi guvernamentală, respectiv existenţa unui Guvern.
"S-ar putea să nu mai fim în toamnă campioni la inflaţie. Ne dorim acest lucru, dar nu depinde numai de noi", a transmis guvernatorul BNR.
