Rapoarte europene surprinzătoare: Veniturile românilor au crescut ultra rapid în ultimii 15 ani. Suntem pe primul loc în UE la acest capitol, dar ne considerăm printre cei mai săraci din Uniune

Sursa foto: Shutterstock.com

Rapoarte europene surprinzătoare: Veniturile românilor au crescut ultra rapid în ultimii 15 ani. Suntem pe primul loc în UE la acest capitol, dar ne considerăm printre cei mai săraci din Uniune

Cuprins Articol:
România a înregistrat cea mai mare creștere a venitului median real din Uniunea Europeană între 2010 și 2025, cu un avans de 160,2%, o creștere spectaculoasă care lasă mult în urmă orice altă țară UE, acolo unde media a fost de 25,4%, arată o serie de raporte recente ale Eurostat. Cu toate acestea, aceleași rapoartele UE relevă faptul că aproape un sfert dintre români se consideră, în mod subiectiv, săraci, adică trăiesc în gospodării care foarte greu reușesc să își acopere cheltuielile de zi cu zi. Ponderea sărăciei subiective din România este printre cele mai mari din Uniune.

Datele Eurostat privind creșterea venitului median real în ultimii 15 ani a eliminat efectul scumpirilor (inflația), astfel că avansul de 160,2% arată cât a câștigat România în putere de cumpărare. 

Pe lângă România, alte opt state au înregistrat creșteri reale de cel puțin 50% ale venitului median. Din acest grup fac parte Bulgaria, Polonia, Croația, Malta, Ungaria și cele trei țări baltice, Estonia, Letonia și Lituania.

În doar două state membre, venitul median avea în 2025 o putere de cumpărare mai mică decât în 2010. Grecia a înregistrat o scădere de 22,3%, iar în Franța declinul a fost de 0,6%.

Diferențele dintre bogații și săracii din România nu sunt atât de mari pe cât se crede

 

O altă concluzie ce poate părea surprinzătoare pentru români este aceea că disparitatea dintre veniturile din România este printre cele mai mici din UE. Datele Eurostat contrazic astfel percepția larg răspândită că decalajul de venit dintre românii cei mai bogați și cei mai săraci ar fi deosebit de mare în comparație cu alte state membre.

Venitul median oferă un reper pentru nivelul de trai. Pentru a măsura diferențele de venit din interiorul unei țări, Eurostat folosește coeficientul Gini. Pe această scară, 0 înseamnă că venitul este împărțit egal între toți locuitorii, iar 100 că întregul venit îi revine unei singure persoane.

În 2025, coeficientul mediu Gini era de 29,2 la nivelul UE, iar 13 state membre depășeau această valoare. Cele mai mari inegalități de venit s-au înregistrat în Bulgaria (37,7), Letonia (35,6) și Lituania (35,5). În România, coeficientul era de 27,3, ceea ce înseamnă că inegalitatea veniturilor din România este semnificativ mai mică decât în celelalte țări UE. 

România, pe locul trei în UE la sărăcia subiectivă

Pentru a măsura sărăcia subiectivă, Eurostat urmărește cât de greu spun gospodăriile că își acoperă cheltuielile curente. În evaluarea propriei situații financiare contează atât veniturile și cheltuielile, cât și datoriile și averea gospodăriei.

În 2025, rata sărăciei subiective era de 23,4% în România, față de 17,6% media în UE. Cele mai ridicate valori s-au înregistrat în Grecia (67,2%) și Bulgaria (36,1%). La celălalt capăt al clasamentului se aflau Luxemburg (7,1%), Țările de Jos (7,3%) și Germania (7,5%).

Eurostat folosește șase variante de răspuns pentru a surprinde diferențele dintre gospodării. La nivelul UE, 17,6% din populație trăia în gospodării care își acopereau cheltuielile greu sau foarte greu, iar 26,4% în gospodării care se descurcau ușor sau foarte ușor. Cele două răspunsuri intermediare, „destul de ușor” și „cu oarecare dificultate”, reprezentau împreună 56,1%.

Dacă sunt incluși și cei care spun că se descurcă „cu oarecare dificultate”, 42,5% din populația UE întâmpina cel puțin unele dificultăți în acoperirea cheltuielilor. Ponderea varia de la 18,3% în Germania și 19,8% în Țările de Jos la 76,9% în Bulgaria și 87,1% în Grecia.

Personalizate pentru tine