Ministerul Finanțelor a publicat proiectul primei rectificări bugetare din acest an, prin care Guvernul vrea să asigure banii necesari pentru servicii medicale, medicamente, pensii, salarii și cheltuieli sociale, dar și pentru plata unor datorii ale autorităților locale.
Potrivit comunicatului oficial al Ministerului Finanțelor, rectificarea a fost construită pe baza execuției bugetare din primele nouă luni și a necesarului estimat până la sfârșitul anului. Proiectul este publicat în transparență decizională, ceea ce înseamnă că urmează să parcurgă etapele de consultare înainte de a fi supus aprobării Guvernului.
Principala constrângere este menținerea deficitului bugetar cash la 6,2% din PIB. Pentru a face loc cheltuielilor prioritare, Ministerul Finanțelor ajustează atât estimările de venituri, cât și bugetele instituțiilor, reducând sumele care nu ar urma să fie utilizate până la sfârșitul anului.
Veniturile scad cu 4,7 miliarde de lei, dar deficitul rămâne la 6,2% din PIB
Conform proiectului, veniturile bugetului general consolidat se diminuează, per sold, cu 4,7 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile scad cu 1,2 miliarde de lei. În termeni nominali, deficitul bugetar crește cu 3,5 miliarde de lei, până la 130,3 miliarde de lei.
Ponderea deficitului în PIB rămâne însă la 6,2%, deoarece a fost actualizată și valoarea PIB-ului nominal utilizat în calcule, la 2.086,3 miliarde de lei.
Evoluția veniturilor este diferită de la o categorie la alta. Încasările din TVA au fost peste nivelul programat cu 7,18 miliarde de lei, cele din impozitul pe venit cu 2,03 miliarde de lei, iar cele din impozitul pe profit cu 1,19 miliarde de lei. Au fost înregistrate, de asemenea, încasări mai mari din impozitul pe dividende și din impozitele aplicate sectoarelor bancar și energetic.
În schimb, veniturile din accize au fost cu 3,68 miliarde de lei sub program, iar încasările din jocuri de noroc și veniturile nefiscale au fost, la rândul lor, mai mici decât estimările. Sumele primite de la Uniunea Europeană pentru plățile efectuate au fost cu 4,58 miliarde de lei sub program, evoluție pusă de Ministerul Finanțelor în legătură cu ritmul de execuție a proiectelor.
Așadar, rectificarea nu pornește de la o creștere generală a veniturilor, ci de la o actualizare a estimărilor în funcție de încasările efective.
Sănătatea primește cele mai importante suplimentări
Una dintre principalele priorități ale rectificării este finanțarea sistemului sanitar. Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate crește cu 3,22 miliarde de lei, pentru asigurarea continuității serviciilor medicale, a medicamentelor și a materialelor sanitare.
Din această sumă, aproximativ 3,2 miliarde de lei sunt destinate medicamentelor, materialelor sanitare și serviciilor medicale, inclusiv programelor naționale de sănătate și decontării serviciilor spitalicești. Sunt prevăzute fonduri și pentru susținerea drepturilor salariale ale personalului din unitățile sanitare publice.
Ministerul Sănătății primește, la rândul său, alocări suplimentare de 774 de milioane de lei. Din acești bani, 183 de milioane de lei sunt destinate drepturilor salariale ale serviciilor publice județene de ambulanță, 200 de milioane de lei funcționării unităților de primiri urgențe și structurilor SMURD din spitalele aflate în rețeaua autorităților locale, iar 391 de milioane de lei programelor și acțiunilor prioritare de sănătate.
Bugetul Ministerului Sănătății crește însă, per sold, cu numai 72 de milioane de lei, deoarece proiectul prevede și reducerea unor cheltuieli pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, în funcție de gradul lor de execuție.
Pensiile și drepturile salariale, alte priorități
Rectificarea include și fonduri pentru echilibrarea bugetului de pensii. Transferurile de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat cresc cu 3,47 miliarde de lei, pentru acoperirea necesarului până la sfârșitul anului. În total, bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale crește, per sold, cu 3,32 miliarde de lei.
Sunt prevăzute fonduri și pentru Ministerul Afacerilor Interne: 563 de milioane de lei pentru drepturile de pensie aferente lunii decembrie 2026 și 68,6 milioane de lei pentru încadrarea promoției de absolvenți ai Academiei de Poliție.
Aceste alocări sunt prezentate de Ministerul Finanțelor drept cheltuieli necesare pentru respectarea obligațiilor existente până la finalul anului.
Două miliarde de lei pentru datoriile autorităților locale
O altă componentă importantă a rectificării vizează bugetele locale. Sumele defalcate din TVA destinate finanțării cheltuielilor administrațiilor locale cresc, per sold, cu aproximativ 2,81 miliarde de lei.
Din această sumă, 2 miliarde de lei sunt destinate stingerii plăților restante înregistrate la 30 septembrie 2026 de autoritățile locale, instituțiile finanțate din bugetele locale și spitalele din rețeaua administrațiilor locale.
Mecanismul are ca scop reducerea datoriilor acumulate în economie. În anumite situații, autoritățile locale au facturi de achitat către firme care, la rândul lor, au obligații fiscale restante față de stat. Banii alocați prin rectificare vor permite compensarea acestor obligații, în condițiile prevăzute de proiect.
Sumele sunt destinate exclusiv stingerii obligațiilor fiscale restante, pe baza certificatelor de atestare fiscală și a acordurilor încheiate între părți. Scopul este ca datoriile să fie compensate și lanțurile de plăți să fie deblocate, nu ca fondurile să poată fi utilizate liber pentru alte cheltuieli.
Cererile pot fi depuse până la 25 noiembrie 2026. Sumele repartizate, dar neutilizate până la 21 decembrie, vor fi retrase.
Pe lângă acest mecanism, rectificarea asigură fonduri pentru serviciile sociale, protecția copilului, persoanele cu dizabilități, căminele pentru persoane vârstnice și Programul pentru școli al României.
Investițiile cresc, dar unele fonduri europene sunt ajustate
Potrivit proiectului, bugetul de investiții al bugetului general consolidat crește cu 900 de milioane de lei, până la 170,1 miliarde de lei, echivalentul a 8,2% din PIB.
Suplimentările sunt orientate inclusiv către proiectele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și investițiile finanțate din fonduri europene. Pentru proiectele finanțate prin componenta de împrumut a PNRR sunt prevăzute suplimentar 2 miliarde de lei, iar cheltuielile de capital cresc cu 1,2 miliarde de lei.
Ministerul Agriculturii primește încă 1,47 miliarde de lei pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile.
În paralel, proiectul reduce cu un total de 2,3 miliarde de lei creditele aferente componentei de grant a PNRR și altor proiecte cu finanțare externă nerambursabilă, în funcție de stadiul implementării. Ministerul Finanțelor susține că ajustările urmăresc ritmul efectiv al proiectelor și nu afectează proiectele aflate în derulare.
De unde vin banii pentru aceste cheltuieli?
Pentru a acoperi obligațiile suplimentare, Guvernul se bazează în principal pe redistribuirea sumelor estimate că nu vor fi utilizate în acest an.
Printre reducerile prevăzute se numără 5,24 miliarde de lei pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile cu un grad redus de execuție și 1,14 miliarde de lei din subvenții, la care se adaugă ajustări la alte transferuri și cheltuieli de capital.
Proiectul aplică și mecanismul prin care 10% din creditele bugetare aprobate la începutul anului au fost reținute la nivelul ordonatorilor principali de credite și nu au putut fi angajate în primul semestru. La rectificare, o parte din aceste sume este pusă la dispoziția instituțiilor care au nevoie justificată de finanțare, în timp ce acolo unde execuția indică faptul că banii nu vor fi utilizați, bugetele sunt reduse.
Potrivit Ministerului Finanțelor, diminuările sumelor reținute depășesc 3 miliarde de lei. Cele mai mari reduceri vizează Ministerul Dezvoltării, Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii, Ministerul Educației și Ministerul Energiei.
Proiectul nu este încă aprobat
Ministerul Finanțelor a publicat proiectul ordonanței de urgență, nota de fundamentare și anexele în transparență decizională pe 29 octombrie. Înainte de aprobarea de către Guvern, documentul urmează să fie supus consultărilor prevăzute de lege, inclusiv solicitării unui punct de vedere din partea Consiliului Fiscal și discuțiilor cu structurile asociative ale administrației publice locale.
Rectificarea urmărește să acopere obligațiile considerate urgente până la sfârșitul anului, fără depășirea țintei de deficit de 6,2% din PIB. Ministerul Finanțelor afirmă că nu sunt angajate cheltuieli noi fără sursă de finanțare, iar solicitările care nu au caracter urgent vor fi analizate în discuțiile ulterioare cu ordonatorii de credite.
Pe scurt, proiectul mută bani către domeniile unde există obligații de plată urgente, în special sănătate, pensii și administrație locală. Rămâne de văzut ce modificări vor apărea după consultări și în ce formă va fi aprobată rectificarea de către Guvern.
