„1 iulie va aduce un nou val de inflaţie, un nou val de creşteri de preţuri”
"1 iulie va aduce un nou val de inflaţie, un nou val de creşteri de preţuri, peste ce am văzut până în momentul de faţă, o inflaţie record la nivel european. Creşterea preţului la carburanţi, în medie cu 40 de bani începând cu 1 iulie, se va traduce, din păcate, în creşteri semnificative de preţuri pe toate lanţurile economice, în condiţiile în care economia românească este dependentă de transportul rutier de marfă.
De la produsele alimentare, la servicii şi produsele nealimentare, toate se vor scumpi, în condiţiile în care costurile cu transportul vor fi din ce în ce mai mari. Spuneam de un val de inflaţie de la 1 iulie pentru că această, de fapt, indecizie a politicienilor vine într-un moment în care şi salariul minim pe economie creşte de la 1 iulie, iar acest lucru va determina multe dintre companii să crească preţurile produselor şi serviciilor, în condiţiile în care costurile cu forţa de muncă vor creşte semnificativ începând cu această dată. Este un mix de factori care va duce inflaţia peste nivelul de 11% în luna iulie, un nivel record pe plan european, un nivel care erodează puternic puterea de cumpărare şi afectează competitivitatea economiei româneşti", a spus Negrescu.
În opinia sa, indecizia autorităţilor confirmă că nu avem o strategie în zona energetică "care să preîntâmpine aceste situaţii".
"Autorităţile iau măsuri de pe o zi pe alta, iar situaţia din sectorul carburanţilor se multiplică inclusiv în zona energetică. La fel ca în zona carburanţilor, şi în sectorul energetic, mai ales în ceea ce priveşte energia electrică, suntem, iată, condamnaţi să plătim nişte tarife foarte mari, în condiţiile în care autorităţile nu au mişcat un deget pentru a preîntâmpina situaţia în care ne aflăm. Suntem într-un fel de paradox economic în care producem curent ieftin, foarte mult, şi exportăm foarte mult curent electric în timpul zilei, mai ales din zona energiei eoliene şi solare, iar seara suntem nevoiţi să importăm energie la preţuri de până la 10 ori mai mari, în condiţiile în care nu am dezvoltat un sistem de baterii capabil să ne asigure independenţa energetică", a susţinut Negrescu.
Potrivit acestuia, "suntem într-un fel de pana prostului", atât în zona carburanţilor, cât şi în zona energiei electrice, "două elemente care vin să susţină ideea că guvernele de până acum nu au nicio strategie coerentă în a preîntâmpina efectele negative generate de crizele din sectorul energetic".
"Luna iulie probabil va aduce un vârf al inflaţiei în 2026, de peste 11%, urmând ca, din a doua parte a anului, începând cu lunile august-septembrie, să vedem inflaţia temperându-se uşor, mai ales ca urmare a efectului de bază. Altfel spus, în calculul ratei inflaţiei nu va mai fi luată creşterea semnificativă a preţului la energie de anul trecut, de 80%, şi nici creşterea taxelor intervenită anul trecut. Din punct de vedere statistic, inflaţia va scădea începând cu luna octombrie spre 6-7%, iar asta nu va însemna pentru oamenii simpli că preţurile vor scădea. Din contră, vor continua să crească, însă cu o rată mai temperată decât ce am văzut până în momentul de faţă. Să sperăm că situaţia din Orientul Mijlociu nu va escalada şi că preţul petrolului va rămâne la 70-75 de dolari pe baril, pentru că, dacă ar creşte şi preţul petrolului, situaţia din România ar deveni chiar şi mai gravă din perspectiva inflaţionistă", a adăugat consultantul economic.
Potrivit lui Negrescu, creşterile de preţuri generate de carburanţi şi de energie funcţionează ca un fel de frână de mână pentru economia românească, afectând în special sectoarele care sunt dependente de transportul rutier de marfă.
"Mă refer aici mai ales la domeniul serviciilor, care probabil se vor scumpi cel mai mult, dar şi la zona produselor nealimentare, în primul rând, acolo unde transportul rutier de marfă este decisiv. Altfel spus, în perioada următoare să ne aşteptăm la scumpiri în zona produselor nealimentare, de la electronice, electrocasnice, haine, îmbrăcăminte, încălţăminte, tot ce ţine de viaţa noastră de zi cu zi. Să ne aşteptăm la scumpiri semnificative în zona serviciilor, de la curierat până la tot ce înseamnă transport de marfă şi, într-un mod mai temperat, vom vedea şi scumpiri la produsele alimentare", a mai spus el.
Singura veste bună este că în sectorul alimentar "s-a atins fundul sacului din punctul de vedere al potenţialului de scumpiri", susţine Negrescu.
"Altfel spus, creşterile de preţuri la alimente au făcut ca multe dintre magazinele alimentare să devină un fel de muzee în care oamenii intră, admiră produsele şi nu şi le pot permite, motiv pentru care scumpirile probabil vor fi mai mici, mai temperate, în condiţiile în care mare parte dintre retaileri riscă, dacă scumpesc în continuare, să rămână cu marfa nevândută", a adăugat specialistul.
Potrivit acestuia, în sectorul alimentar, dar şi în cel nealimentar, vom vedea "o goană după promoţii, o explozie a promoţiilor şi a vânzărilor prin tot felul de mecanisme de marketing menite să atragă clienţii şi să-i facă să cumpere ceva, mai ales produse la preţ mai mic".
"În ceea ce priveşte serviciile, probabil vor confirma că sunt cele care înregistrează cele mai mari scumpiri din economie, aşa cum estimam încă de la începutul anului. Serviciile dedicate populaţiei urmează să fie din ce în ce mai scumpe, în condiţiile în care costurile operaţionale devin din ce în ce mai mari.", a adăugat el.
Executivul a adoptat la începutul lunii aprilie actul normativ privind reducerea temporară a nivelului accizei pentru motorină şi instituirea contribuţiei de solidaritate asupra veniturilor din comercializarea ţiţeiului şi a produselor energetice obţinute din prelucrarea ţiţeiului extras de pe teritoriul României.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, declara la acel moment că acciza la motorina standard comercializată pe piaţa internă va fi redusă temporar, pe perioada declarată a crizei pe piaţa petrolului şi a carburanţilor, cu 30 de bani pe litru, 36 de bani în total, cu tot cu TVA.
Conform OUG, începând cu data de 7 aprilie 2026, pe durata situaţiei de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere, pentru motorina standard comercializată pe piaţa internă, nivelul accizei a fost redus temporar de la 2.804,29 lei/1.000 litri la 2.504,29 lei/1.000 litri, respectiv de la 3.318,74 lei/tonă la 2.963,70 lei/tonă.
Marţi, deputatul PSD Augustin Hagiu a anunţat că plafonarea preţului la motorină nu va fi prelungită, deoarece proiectul legislativ care ar fi permis extinderea măsurii până la 30 noiembrie a fost blocat în Comisia pentru buget-finanţe a Camerei Deputaţilor.
