„Haina îl face pe om”, dar numai până la un punct
Psihologul Ana Bogdan susține că vestimentația școlară are un rol important în construirea imaginii sociale și poate influența prima impresie, însă nu definește în totalitate o persoană sau personalitatea elevului.
„Expresia «haina îl face pe om» surprinde un adevăr doar parțial. Vestimentația contează în construirea imaginii sociale și poate influența prima impresie. Totuși, din perspectivă psihologică, între imaginea pe care o proiectăm și ceea ce suntem există o diferență esențială. Haina poate comunica, dar nu poate defini în totalitate persoana”, spune Ana Bogdan.
Hainele pot deveni un indicator al statutului social în colectiv
În mediul școlar, dorința elevilor de a se compara între ei este aproape imposibil de evitat. Psihologul Ana Bogdan explică pentru Wall-Street că această competiție tacită acoperă totul, de la note și statut social, până la haine, gadgeturi și stil de viață. În comunitățile școlare unde contrastele financiare sunt mari, vestimentația devine cel mai vizibil indicator al statutului material.
Această presiune constantă generează adesea rușine și nesiguranță, forțându-i pe mulți copii și adolescenți să se izoleze sau să facă eforturi disperate pentru a ascunde realitatea de acasă, a mai explicat specialista.
Tocmai de aceea, susține psihologul Ana Bogdan, reducerea competiției vestimentare reprezintă unul dintre principalele argumente psihologice în favoarea uniformei școlare.
Totuși, implementarea acesteia nu anulează discrepanțele sociale, întrucât elevii continuă să identifice alte repere care reflectă statutul economic al familiilor din care provin.
Uniforma poate reduce vizibilitatea unei categorii de diferențe, dar nu poate elimina comparația socială și, cu atât mai puțin, bullyingul
Ana Bogdan, psiholog
Uniforma poate avea o funcție simbolică importantă. Ea poate transmite ideea de apartenență: «Facem parte din aceeași școală, din aceeași comunitate»”, a punctat Ana Bogdan.
Atunci când într-un grup se pune foarte mult accent pe imagine și pe anumite branduri sau produse, copiii care nu și le permit pot resimți presiunea diferențelor dintre ei și colegi.
„Atunci când într-un colectiv se pune un accent excesiv pe imagine, un copil care nu își permite anumite produse poate ajunge să se simtă «mai puțin decât ceilalți». Pot apărea rușinea, nesiguranța, retragerea sau efortul de a ascunde situația familiei”, explică Ana Bogdan.
Uniforma poate reduce vizibilitatea unei categorii de diferențe, dar nu poate elimina comparația socială și, cu atât mai puțin, bullyingul
Ana Bogdan, psiholog
Uniforma școlară poate întări sentimentul de apartenență
De asemenea, uniforma poate simplifica alegerile vestimentare cotidiene și poate reduce o parte din presiunea asociată cu întrebarea „Cu ce mă îmbrac ca să fiu acceptat?”, a precizat psihologul.
În plus, susține Ana Bogdan, uniforma poate avea și o funcție simbolică importantă, transmițând ideea de apartenență și anume „facem parte din aceeași școală, din aceeași comunitate.”
"Însă efectul psihologic al uniformei depinde foarte mult de modul în care aceasta este introdusă. Există o diferență între o regulă explicată, negociată în anumite limite și aplicată cu respect și o regulă impusă exclusiv prin autoritate și sancțiune.
Mai ales în cazul adolescenților, controlul excesiv poate produce exact efectul opus celui urmărit: rezistență, opoziție și dorința de încălcare a regulii. Putem uniformiza vestimentația fără să uniformizăm personalitatea
Ana Bogdan, psiholog
Doi elevi care poartă aceeași cămașă pot avea valori, aspirații, temperamente și talente complet diferite. Unul poate fi pasionat de muzică, altul de matematică. Unul poate fi foarte sociabil, altul rezervat. Unul poate avea nevoie să fie în centrul atenției, altul poate prefera să observe și să reflecteze", a precizat psihologul consultat de Wall-Street.
“Războiul” uniformelor în școlile din România. Și cu educația cum rămâne?
Ana Bogdan a explicat că efectele psihologice nu depind doar de existența uniformei, ci și de modul în care școala decide să introducă și să aplice regula.
Psihologul susține că această diferență devine cu atât mai importantă în adolescență, perioadă în care nevoia de autonomie și de afirmare a propriei identități capătă o greutate mai mare.
Există o diferență între o regulă explicată, negociată în anumite limite și aplicată cu respect și o regulă impusă exclusiv prin autoritate și sancțiune
Ana Bogdan, psiholog
“Mai ales în cazul adolescenților, controlul excesiv poate produce exact efectul opus celui urmărit: rezistență, opoziție și dorința de încălcare a regulii”, a transmis psihologul.
Prin urmare, acceptarea uniformei poate depinde inclusiv de dialogul purtat cu elevii, de explicațiile oferite și de spațiul pe care școala îl păstrează pentru exprimarea individualității.
“Haina poate spune ceva despre noi, dar nu spune totul”
Interlocutoarea Wall-Street subliniază că, dincolo de nevoia firească de a fi acceptați în colectivitate, copiii își doresc ca individualitatea să le fie recunoscută.
În acest sens, Ana Bogdan arată că uniformitatea vestimentară poate indica statutul sau apartenența la un grup, însă nu spune nimic despre empatia, curajul ori potențialul unui elev.
Mesajul transmis de psiholog este că succesul educației depinde de capacitatea de a-i învăța pe copii că valoarea lor autentică este dată de comportament, alegeri și relații interpersonale și nu doar de hainele pe care le îmbracă și le poartă.
Tocmai de aceea, o școală care optează pentru uniformă ar trebui să le ofere elevilor și contexte în care să își poată exprima diversitatea și identitatea.
Copiii nu au nevoie doar să aparțină. Au nevoie și să simtă că sunt văzuți ca persoane distincte
Ana Bogdan, psiholog
Psihologul Ana Bogdan recunoaște că mesajul pe care școala ar trebui să îl transmită elevilor trebuie să meargă dincolo de vestimentație.
Nu ceea ce porți îți stabilește valoarea, ci ceea ce construiești prin alegerile, comportamentul și relațiile tale cu ceilalți
Ana Bogdan, psiholog
Protest în negru împotriva uniformelor
Consiliul Național al Elevilor îi îndeamnă pe elevii din întreaga țară să vină îmbrăcați în negru la școală luni, 28 septembrie 2026, într-o acțiune de protest față de proiectul care prevede introducerea uniformei școlare obligatorii.
Reprezentanții elevilor reclamă și faptul că vocea acestora nu ar fi fost luată în considerare în procesul decizional.
Acțiunea vine după ce Senatul a adoptat proiectul privind obligativitatea uniformei școlare în învățământul preuniversitar de stat. Propunerea legislativă urmează să fie dezbătută de Camera Deputaților, care este for decizional.
De ce se opune Consiliul Național al Elevilor uniformei școlare obligatorii
Reprezentanții elevilor susțin că introducerea uniformei obligatorii nu rezolvă probleme precum inegalitățile dintre elevi, bullying-ul sau dificultățile de acces la educație.
În opinia organizației, uniforma nu poate înlocui măsurile destinate reducerii diferențelor determinate de situația financiară a familiilor sau de localitatea în care trăiesc copiii.
Bullying-ul nu stă prins într-un hanorac de firmă și nu pleacă din școală odată cu el, diferențele sociale nu dispar când elevii poartă aceeași cămașă, iar apartenența și disciplina nu se pot coase pe rever
Consiliul Național al Elevilor
Un alt motiv invocat pentru protest este modul în care elevii ar fi fost implicați în procesul de luare a deciziilor.
Consiliul Național al Elevilor afirmă că s-a opus public proiectului încă de la depunerea acestuia și susține că reprezentanții elevilor nu au fost invitați la dezbateri și consultați înainte de adoptarea proiectului de către Senat.
Este greu să vorbim despre o școală centrată pe elev cât timp opiniile acestuia pot fi înlăturate tocmai atunci când se stabilesc noi obligații pentru el
Consiliul Național al Elevilor
CNE solicită Camerei Deputaților să respingă propunerea privind introducerea uniformei școlare obligatorii și cere o consultare efectivă a elevilor înaintea adoptării unor măsuri care îi afectează direct.
Ce prevede proiectul privind uniforma școlară obligatorie
Senatul a adoptat pe 21 septembrie proiectul care modifică Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și introduce obligația elevilor de a se prezenta la școală în uniformă.
Proiectul reglementează, de asemenea, stabilirea modelelor, standardelor tehnice și elementelor componente ale uniformelor școlare și prevede măsuri privind acordarea gratuită a acestora sau subvenționarea achiziției.
În Senat, proiectul a fost adoptat cu 84 de voturi „pentru”, 18 „împotrivă” și patru abțineri. Senatul a fost prima Cameră sesizată, iar Camera Deputaților urmează să ia decizia finală.
