Reactoarele oprite pun presiune pe sistemul energetic, mai ales seara
"Am comunicat în acest weekend, pentru că au existat unele informaţii care ar fi ridicat un subiect total nereal legat de un eventual incident sau un pericol care să se fi întâmplat la Cernavodă. Eram şi suntem departe de acel moment, doar că există nişte reguli foarte stricte în securitatea nucleară.
Ne apropiem de nivelul administrativ decis de CNSU (Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, n.r.) care era un pic mai ridicat decât cel din manual, care la rândul său declanşa doar nişte proceduri foarte departe de orice fel de nivel care ar fi pus în pericol funcţionarea şi ar fi putut genera un scenariu foarte, foarte extrem. Dacă partea asta de securitate nucleară nu era şi nu este pusă sub niciun moment în discuţie, într-adevăr prelungirea închiderii celor două reactoare creează o presiune pe Sistemul Energetic Naţional.
Creează şi o problemă de adecvanţă, mai ales în orele de seară. Până acum, România a reuşit să treacă cu bine toată această perioadă, fără să ajungă să facă limitări la marii consumatori industriali. Am avut doar cadrul legal pus în practică pentru un scenariu care ar fi putut să se întâmple în teorie, dar care era foarte puţin probabil în practică. Piaţa regională arăta şi arată stabil", a spus Buşoi.
Când ar putea fi repornite reactoarele de la Cernavodă
Oficialul a adăugat că, deşi, lucrurile la nivel regional "sunt într-un echilibru", România are nevoie de redeschiderea "cât mai urgentă" a celor două reactoare de la Cernavodă.
"E adevărat că urmează nişte lucrări de mentenanţă în regiune şi există oricând posibilitatea ca marile economii din Vest să genereze o presiune printr-o cerere excepţională, cum s-a întâmplat în una din zilele lunii septembrie, când iarăşi s-au suprapus câteva situaţii: mentenanţă la centrale nucleare din Franţa, lucrări la unele interconectoare.
Deci, lucrurile sunt într-un echilibru, dar acest echilibru este destul de fragil şi România are nevoie de redeschiderea cât mai urgentă a reactoarelor 1 şi 2 de la Cernavodă. Un moment clar nu aş putea să-l anunţ public din două motive: unul este că, în acest moment, experţii de la "Apele Române", de la ANM, dar şi de la Nuclearelectrica sunt foarte rezervaţi, pentru că propriile prognoze au fost infirmate de realitate. Nimeni nu-şi închipuia că va dura atât de mult această situaţie de secetă. Doi - pentru că trebuie să calculăm foarte atent momentul şi anunţul. Orice anunţ pe care îl facem, prin prisma poziţiei pe care o am la Ministerul Energiei, generează nişte comportamente în piaţă, nişte decizii ale unor mari furnizori, ale unor traderi, chiar ale unor producători, strategii de business. E foarte important să nu speculăm în această direcţie şi să fim cât mai clari şi mai precişi cu putinţă", a explicat demnitarul.
Acesta a menţionat, totodată, că prognozele încep să arate o creştere, dar şi că "suntem departe de nivelul minim de redeschidere" a reactoarelor.
"Ultimul cuvânt este acela că, indiferent de decizia administrativă, specialiştii vor avea ultimul cuvânt. Au independenţă totală. Ei ştiu care este momentul în care echipamentele pot fi în siguranţă. E foarte importantă discuţia legată de independenţă şi interdependenţă. Suntem interdependenţi, clar. În primul rând, acţionăm în interiorul Uniunii Europene cu nişte decizii strategice pe care le-am susţinut şi pe care le-am îmbrăţişat pentru care am primit şi finanţări europene - Fond de Modernizare, PNRR, şi ne uităm şi la viitorul cadru financiar.
Această direcţie este aceea de a merge către decarbonizare, către investiţii masive în regenerabile, solar, vânt, hidro - cât mai este posibil, în funcţie şi de deciziile autorităţilor de mediu şi, mai nou, ale instanţelor - şi stocare. Din punctul acesta de vedere, direcţia Uniunii Europene şi sursele de finanţare, sprijinul pe care îl primim la nivel de politic, este foarte clar. Apoi, evident, avem unele particularităţi legate de gazul natural, pe care trebuie să-l folosim mai ales în România. De aceea, acesta poate fi exportat, dar trebuie folosit şi pus în valoare în România, nu doar pentru producţia de electricitate, ci şi pentru alte aplicaţii industriale. Neptun Deep va fi finalizat curând şi există deja unele iniţiative ale Romgaz, dar şi iniţiative industriale, care să pună în valoare gazul natural", a subliniat Cristian Buşoi.
În viziunea secretarului de stat, nu e de ajuns să creştem capacităţile de producţiei şi de stocare, ci trebuie să avem şi reţeaua necesară care să le acomodeze.
"Viitoarea prioritate pe investiţii în următorul exerciţiu financiar este să creştem capacitatea grid-ului - sistemele de transport şi de distribuţie - în primul rând pe electricitate. Evident că şi gazul natural e important, dar aici nu vom avea şi nu vom putea accesa programe europene. Cea de-a patra direcţie care este inter-dependentă cu ţările din jur şi cu deciziile Uniunii Europene este cea a digitalizării şi a protecţiei cyber, pentru că intrăm într-o epocă a digitalizării, a Inteligenţei Artificiale. Asta înseamnă multe avantaje pentru economie, pentru industrie, pentru societate, dar există şi multe riscuri, pentru că Inteligenţa Artificială ne şi ajută, dar îi ajută şi pe cei care au intenţii comerciale sau geostrategice - actori statali şi non-statali.
Chiar dacă România are unele competenţe importante, are un Centru European, are specialişti, are instituţii ale statului român care înţeleg bine fenomenul, companiile private şi companiile unde statul este un acţionar important, majoritar sau semnificativ, trebuie să înţeleagă nevoia de a duce investiţii în această direcţie. Toate aceste lucruri, care sunt generate de decizii europene şi de interdependenţa cu alte state din regiune şi din Uniunea Europeană vor întări independenţa energetică a Uniunii Europene şi, indirect, a României", a apreciat reprezentantul Ministerului Energiei.
Provocările dezvoltării accelerate a producţiei de energie regenerabilă şi preţul energiei în această iarnă şi anul viitor sunt doar câteva dintre temele abordate, marţi, în cadrul evenimentului Profit Energy.forum - "Energia României în Europa - între independenţă şi interdependenţă", ajuns la cea de-a X-a ediţie.
