Într-un context economic tensionat și cu un deficit bugetar record, România se vede forțată să se bazeze tot mai mult pe piețele internaționale pentru a-și finanța cheltuielile. Economiștii agenției de rating Morningstar DBRS, avertizează că sistemul bancar intern este prea mic pentru a susține împrumuturile masive ale statului, iar guvernul va rămâne dependent de capitalul investitorilor străini în anii următori.
Morningstar DBRS este prima agenție internațională care și-a actualizat evaluarea rating-ului suveran al României după alegerile prezidențiale câștigate de Nicușor Dan. La începutul lui iulie, agenția a acordat României un rating ”BB (high)”, cu perspectivă stabilă. De cealaltă parte, Moody’s are un rating de Baa3 cu perspectivă negativă, iar S&P are un rating BBB- cu perspectivă negativă pentru România.
Potrivit Morningstar, România este expusă unor riscuri ridicate de finanțare publică, generate de deficite bugetare foarte mari și de o dependență cronică de împrumuturile externe. În 2024, intrările nete de capital străin în titlurile de stat românești au ajuns la 3,7% din PIB – o cifră care arată clar rolul major pe care îl joacă investitorii internaționali, în special fondurile de investiții, în susținerea bugetului de stat.
Economiștii Morningstar subliniază însă că această dependență transformă România într-o economie vulnerabilă la schimbările bruște de sentiment în rândul investitorilor. În mai 2025, de exemplu, între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, incertitudinea politică a dus la creșterea volatilității cursului de schimb și la majorarea randamentelor obligațiunilor de stat – un semnal clar că piețele reacționează imediat la instabilitate internă.
”Deficitul fiscal foarte mare și dependența de surse de finanțare mai degrabă instabile expun guvernul român la un risc de finanțare ridicat. Reducerea acestor riscuri de finanțare necesită o reducere accentuată și susținută a deficitului bugetar guvernamental”, a declarat Yesenn El-Radhi, vicepreședinte responsabil de departamentul Datorii Suverane, în cadrul Morningstar DBRS.
Un sistem bancar prea mic pentru nevoile statului
Morningstar subliniază că băncile din România nu au capacitatea de a absorbi și susține integral nevoia statului de finanțare.
Sectorul bancar românesc are o capacitate limitată de a răspunde pe deplin nevoilor mari de finanțare ale sectorului public, din cauza dimensiunii sale comparativ mici
Halil Senturk, vicepreședinte adjunct, Morningstar DBRS
Cifrele confirmă: activele totale ale băncilor românești reprezentau doar 52% din PIB în martie 2025, iar banii investiți de bănci în titluri de stat românești reprezentau 28% din activele acestora – cea mai mare pondere din UE.
Cu alte cuvinte, băncile din România împrumută deja foarte mult statul și au expunere mare pe titluri de stat românești, iar spațiu de creștere aproape că nu mai există, consideră analiștii Morningstar.
Economiștii sunt sceptici că Bolojan va putea pune în practică măsurile fiscale contestate de sindicate și colegii de coaliție
În 2024, deficitul bugetar al României a urcat la 9,3% din PIB, pe fondul majorării accelerate a cheltuielilor cu pensiile și salariile din sectorul public. Acesta a fost cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, iar România continuă și în acest an să aibă cel mai mare deficit din UE.
Comisia Europeană estimează o reducere lentă în anii următori, însă nivelul va rămâne peste media europeană.
Noul guvern condus de premierul Ilie Bolojan a promis măsuri de consolidare fiscală – precum creșterea TVA, înghețarea salariilor și pensiilor și tăierea anumitor investiții publice. Totuși, analiștii de la Morningstar se arată sceptici că aceste măsuri nepopulare vor putea fi puse efectiv în aplicare, având în vedere polarizarea politică și structura fragilă a coaliției.
”Susținem că aplicarea măsurilor nepopulare de consolidare fiscală va fi probabil o provocare, având în vedere natura eterogenă a noii coaliții guvernamentale formate din patru partide și mediul politic intern polarizat”, concluzionează economiștii Morningstar.
De altfel, chiar săptămâna aceasta liderii PSD au dat semnale clare de nemulțumire, în special din cauza măsurilor de austeritate impuse primăriilor din țară.
