Producţia industrială a României a scăzut, în primele cinci luni ale acestui an, atât ca serie brută (-2,8%), cât şi ca serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-1,3%), comparativ cu aceeaşi perioadă din 2024, relevă datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), conform Agerpres. Totuși, există și motive de bucurie, fie ele și parțiale.
Au scăzut vizibil industria prelucrătoare, dar și cea extractivă
Conform statisticii oficiale, în intervalul 1 ianuarie - 31 mai 2025, ca serie brută, au fost consemnate scăderi ale industriei prelucrătoare (-3,4%) şi industriei extractive (-1,4%). În schimb, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 0,5%, faţă de primele cinci luni din anul anterior.
Totodată, ca serie ajustată, în perioada de referinţă, s-au înregistrat cifre negative în industria prelucrătoare (-1,7%) şi în industria extractivă (-1,3%). Pe de altă parte, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat s-a majorat cu 1,6%.
Datele INS arată că, la nivelul lunii mai, producţia industrială a crescut, în comparaţie luna anterioară, ca serie brută (+7,8%), însă a scăzut ca serie ajustată, cu 0,6%.
Raportat la luna mai 2024, producţia industrială a fost mai mare cu 7,1%, ca serie brută, respectiv cu 3,7%, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, susţinută de cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+7,5%, fiecare) şi industria extractivă (+1,1%).
Ca serie ajustată, s-au raportat creşteri pe segmentele producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+7%), industriei prelucrătoare (+4,1%) şi industriei extractive (+0,5%).
Eurostat consemnează o creștere în dreptul industriei autohtone, în mai
Cele mai mari creşteri ale producţiei industriale în mai, comparativ cu perioada similară din 2024, au fost în: Irlanda (40,7%), Finlanda (5,9%), Suedia (5%) şi România (4,6%), iar cel mai sever declin în Belgia (minus 7,3%), Bulgaria (minus 6,5%) şi Danemarca (minus 4,2%).
În UE, producţia de bunuri intermediare a scăzut cu 1,4%, cea de bunuri de folosinţă îndelungată cu 0,3%, în timp ce a crescut producţia de energie cu 1,7%, cea de bunuri de capital cu 4,4%, şi cea de bunuri de folosinţă imediată cu 9,4%.
În mai, comparativ cu luna precedentă, producţia industrială a crescut cu 1,7% în zona euro şi cu 1,5% în Uniunea Europeană, după ce în aprilie s-a înregistrat un declin 2,2% în zona euro şi de 1,6% în UE.
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri ale producţiei industriale în mai, comparativ cu luna precedentă, au fost în Irlanda (12,4%), Malta (3,4%) şi Germania (2,2%), iar cel mai semnificativ declin în Croaţia (minus 2,9%), Slovacia (minus 2,8%) Belgia (minus 2,7%).
România a înregistrat un declin lunar de 0,6% în mai, după un avans de 2,6% luna precedentă.
În cazul UE, producţia de bunuri intermediare a scăzut cu 1,3%, cea de bunuri de folosinţă îndelungată cu 1,8%, în timp ce a crescut producţia de energie cu 3,2%, cea de bunuri de capital cu 2%, iar cea de bunuri de folosinţă imediată cu 7,1%.
Raportat la luna mai 2024, producţia industrială a fost mai mare cu 7,1%, ca serie brută, respectiv cu 3,7%, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, susţinută de cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+7,5%, fiecare) şi industria extractivă (+1,1%).
Ca serie ajustată, s-au raportat creşteri pe segmentele producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+7%), industriei prelucrătoare (+4,1%) şi industriei extractive (+0,5%).
