Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA” organizează joi, de la ora 11:00, un protest la Cotroceni. Sindicaliștii acuză lipsa transparenței și consultării reale a societății de către decidenții politici, scrie Digi24. Ei cer o reformă fiscală justă, stoparea austerității care afectează lucrătorii, ajustarea corectă a administrației publice, reducerea subvențiilor, eliminarea privilegiilor pentru partide și parlamentari, precum și o președinție activă, care să medieze conflictele sociale și să asigure justiția socială.
Federaţia "Solidaritatea Sanitară" va participa la pichetarea de astăzi de la Palatul Cotroceni în calitate de organizaţie membră a CNS Cartel ALFA.
Când are loc protestul sindicaliștilor?
Reprezentanţii Federaţiei "Solidaritatea Sanitară" din România participă astăzi la protestul ce se va desfăşura la Palatului Cotroceni, începând cu ora 11.00. Protestatarii solicită respectarea regulilor de dialog social şi a drepturilor angajaţilor din sănătate.
Locul protestului are în vedere rolul de mediator al Preşedintelui României, măsura în care este respectat acest rol fiind vizibilă în structura reprezentării cetăţenilor la discuţiile de la Cotroceni. Comportamentul Preşedintelui României dă tonul modului în care restul instituţiilor statului se raportează la dialogul social, începutul mandatului sugerând riscul de a rata obligaţia respectării acestei valori sociale esenţiale. Experienţa ne-a demonstrat că încălcării normelor de dialog social îi este aplicabilă regula "ce se decide fără noi se decide împotriva noastră". Dialogul social este menit să ofere decidenţilor o priză la realităţile sistemului, evitând riscul unei redundanţe a măsurilor de austeritate în sănătate.
Care sunt solicitărilor protestatarilor?
Din cauza celebrei "ordonanţe trenuleţul", angajaţii din sănătate deja sunt afectaţi de austeritate: ei suportă reducerea veniturilor salariale reale determinată de inflaţie şi efectele refuzului de acordare a unor drepturi legale. Impactul negativ este unul semnificativ, fiind evidenţiat şi de datele furnizate de INS: în luna martie câştigul salarial mediu net în sănătate a fost de 5422 lei, cu 269 lei mai mic decât câştigul salarial mediu net pe total economie (5691 lei), în condiţiile în care sistemul public de sănătate are cea mai mare pondere a angajaţilor care participă la asigurarea continuităţii activităţii medicale şi lucrează în diferite condiţii de muncă. Cu alte cuvinte, deşi angajaţii din sănătate lucrează în cea mai mare măsură în ture, în zilele libere şi de sărbători legale, în condiţii de muncă deosebit de periculoase, vătămătoare, periculoase etc. (având totodată şi cea mai mare pondere a numărului de profesionişti cu cel mai mare nivel de pregătire), au venitul mediu sub nivelul venitului mediu pe economie.
De asemenea, participarea reprezentanţilor FSSR la discuţiile privind măsurile de austeritate are în vedere posibilitatea de conştientizare a decidenţilor asupra efectelor pe care le au diferitele măsuri ce urmează a fi adoptate. Din cauza specificului activităţii lor, profesioniştii din sănătate riscă să fie loviţi de ambele direcţii de restructurare financiară, unii fiind victimele cumulării impactului negativ. În măsura în care reducerea cheltuielilor implică reducerea unor drepturi de natură salarială, aceasta ar afecta suplimentar toţi angajaţii din sănătate. În acelaşi timp însă, creşterea nivelului impozitării (impozitul progresiv, "taxa de solidaritate" ..) ar determina pierderi ale veniturilor salariale pentru angajaţii care participă la asigurarea continuităţii serviciilor medicale (angajaţii care lucrează în ture, în zilele libere, în condiţii de muncă deosebit de periculoase etc.), nivelul maxim înregistrându-se la cei care sunt de acord să lucreze în cadrul celui de-al doilea CIM.
Creşterea nivelului taxării celor care depăşesc un anumit nivel al veniturilor deoarece muncesc suplimentar sau acceptă să lucreze în cadrul unor condiţii de muncă anormale şi a unui program atipic va amplifica reducerea numărului angajaţilor care sunt dispuşi să facă asta, afectând grav capacitatea sistemului public de sănătate de asigurare a continuităţii serviciilor medicale.
