În România, folosirea dispozitivelor conectate (IoT) e încă sub media Uniunii Europene. Potrivit Eurostat, în 2024, 56,6% dintre românii de 16–74 de ani folosiseră astfel de dispozitive în cele trei luni dinaintea sondajului, față de 70,9% în UE. Pentru aceeași categorie de vârstă, la nivelul UE, 14,2% foloseau sisteme conectate pentru gestionarea energiei în locuință, 12,8% electrocasnice smart și 11,8% dispozitive smart de securitate a locuinței.
La nivel global, Statista estimează pentru 2026 venituri de 159,5 miliarde de dolari din vânzarea dispozitivelor Smart Home către consumatori.
Pentru România mai există un argument, poate cel mai important: clădirile reprezintă aproximativ 40% din consumul final de energie al țării, potrivit Comisiei Europene.
Dar ce înseamnă o casă inteligentă dincolo de aplicații și gadgeturi? Am stat de vorbă cu Emil Eremia, inginer cu peste 20 de ani în instalații electrice și automatizări și fondatorul KNX Smart Home (Smart Home Solution SRL), o echipă din Constanța care proiectează, programează și pune în funcțiune sisteme KNX pentru locuințe și clădiri.
Ce înseamnă, în practică, o casă inteligentă?
Emil Eremia: Pentru mine, o casă inteligentă e, înainte de toate, o casă care te ajută. Lumina, căldura, climatizarea și jaluzelele nu mai lucrează fiecare pe cont propriu, ci împreună.
Un exemplu simplu: ieși pe ușă, apeși un singur buton, iar casa stinge luminile, adaptează temperatura cât lipsești și lasă jaluzelele unde trebuie. Nu e nimic magic și nici complicat. Ai în continuare lumina, încălzirea și jaluzelele pe care le știi, doar că acum lucrează împreună, după reguli comune.
Și vreau să spun asta de la început: nu trebuie să automatizezi tot. Pornim de la felul în care trăiești tu în casa ta, nu de la un catalog de echipamente.
Atunci de unde începe proiectarea unei astfel de case?
Emil Eremia: De la o discuție. Vreau să înțeleg casa și oamenii din ea. Ce vrei să comanzi? Cum folosești fiecare cameră? Ce se întâmplă când pleacă toată familia? Ce ți-ar plăcea să se facă automat și ce preferi să comanzi tu?
Abia după aceea ne apucăm de partea tehnică.
Aici e diferența față de varianta în care cumperi dispozitive pe rând și apoi încerci să le faci să se înțeleagă. Când sistemul e gândit de la început, automatizarea face parte din instalație. Nu e o colecție de gadgeturi adăugate după.
Care sunt cele mai întâlnite funcții într-o casă inteligentă?
Emil Eremia: Lumina, încălzirea și climatizarea, jaluzelele sau rulourile, scenariile pentru diferite momente ale zilei și, dacă proiectul o cere, legătura cu alte sisteme din casă.
De pildă, un scenariu „Plecare” care stinge luminile și adaptează temperatura pentru perioada în care lipsești. Reguli după prezență sau după ora din zi. Temperatură reglată separat în fiecare cameră, în funcție de sistemul de încălzire pe care îl ai.
Contează însă ca fiecare funcție să-ți folosească ție. Nu automatizăm ceva doar pentru că tehnic se poate.
România este pregătită pentru acest tip de automatizare?
Emil Eremia: Interesul crește, dar mai avem de recuperat față de țările în care automatizarea clădirilor e un lucru obișnuit.
Se vede și în statistici: suntem încă sub media europeană la dispozitive conectate, iar casa automatizată e doar o parte mică din ele.
Cred că următorul pas e să trecem de la ideea de „gadget smart” la ideea de instalație inteligentă. Diferența asta contează mult.
De ce este relevantă această diferență?
Emil Eremia: Pentru că un dispozitiv smart rezolvă o singură problemă. Într-o casă însă ai mai multe instalații, care funcționează una lângă alta.
Dacă ai o lampă comandată din telefon, ai o lampă comandată din telefon. Atât. Dacă lumina, căldura, climatizarea și jaluzelele comunică între ele, le poți lăsa să lucreze împreună, după reguli pe care le alegi tu.
De exemplu, când într-o cameră nu mai e nimeni de o vreme, climatizarea poate trece singură în regim de așteptare.
La Complexul de servicii Sf. Elena din Corabia, un proiect al DGASPC Olt realizat prin Consiliul Județean Olt, pe care îl finalizăm acum, am automatizat iluminatul și 33 de ventiloconvectoare. Fiecare cameră are un panou tactil care e și termostat, iar 20 de senzori urmăresc prezența. Sistemul e configurat astfel încât, după 10 minute fără prezență, climatizarea să treacă pe Standby, iar după 30 de minute să se stingă și lumina.
Asta înseamnă că automatizarea poate contribui și la eficiența energetică?
Emil Eremia: Da, poate. Dar nu promit nimănui un procent de economie, pentru că fiecare clădire e altfel: contează instalațiile, setările și felul în care o folosești.
Ideea e simplă: dacă încălzirea sau climatizarea merg într-o cameră în care nu stă nimeni, sistemul poate să le adapteze funcționarea. La fel și cu lumina.
Și nu e o temă mică pentru România, unde clădirile consumă o parte foarte mare din energie.
Automatizarea nu ține locul izolației, al echipamentelor eficiente sau al unei instalații proiectate corect. Te ajută însă să le folosești mai inteligent.
Unde intervine KNX în această ecuație?
Emil Eremia: KNX e limba comună în care vorbesc echipamentele. Butoanele, senzorii, actuatoarele din tablou, toate fac parte din aceeași rețea.
Îmi place la KNX că e un standard deschis. Găsești echipamente certificate de la mulți producători, iar instalația se gândește după nevoile proiectului, nu după catalogul unei singure mărci.
Astăzi, ecosistemul KNX are peste 8.000 de produse certificate, de la peste 500 de producători din toată lumea.
De ce contează atât de mult faptul că standardul este deschis?
Emil Eremia: Pentru că o casă e o investiție pe mulți ani. Peste câțiva ani poate vrei să schimbi ceva sau poate vrei să lucrezi cu alt integrator. E dreptul tău.
KNX e standard internațional, ISO/IEC 14543-3, cu echipamente de la mulți producători. Asta îți lasă libertatea de a alege și peste ani.
La fel de importantă e documentația. Cu proiectul ETS, lista adreselor de grup, schema tabloului și manualul în mână, alt specialist înțelege mult mai ușor ce ai acasă și ce e de modificat.
Ce se întâmplă dacă pică internetul? Este o întrebare pe care o pun clienții?
Emil Eremia: Da, și e o întrebare foarte bună.
Funcțiile configurate să ruleze local pot continua să funcționeze fără internet, dacă alimentarea și instalația sunt funcționale. La predare poți verifica singur ce comenzi locale rămân disponibile în această situație.
Accesul de la distanță și unele integrări au însă nevoie de internet. De aceea, la predare merită să verifici separat ce merge local și ce depinde de internet.
Și securitatea? O casă inteligentă poate fi accesată de cineva din afară?
Emil Eremia: E o întrebare firească, iar răspunsul scurt e că o casă inteligentă poate fi sigură, dacă e gândită și configurată corect. La KNX, securitatea se construiește pe mai multe niveluri.
Primul nivel e chiar standardul. KNX are KNX Secure, în două forme: KNX Data Secure protejează mesajele dintre echipamente, pe cablu sau prin radio, iar KNX IP Secure protejează comunicația KNX din rețeaua IP. Pe echipamentele compatibile, acolo unde protecția e activată, mesajele sunt criptate și autentificate, ca să fie protejate împotriva citirii și modificării neautorizate. La Pucioasa, de exemplu, am folosit KNX RF+ Secure, varianta wireless securizată.
Al doilea nivel sunt echipamentele. Pe cele care permit asta, protejăm accesul la programare cu chei, ca să reducem riscul ca cineva să le reprogrameze fără drept. Cheile se păstrează în siguranță și se documentează, pentru mentenanță.
Al treilea e rețeaua casei. Închidem porturile nefolosite și dezactivăm serviciile și protocoalele de care nu e nevoie, iar accesul de la distanță îl facem pe căi securizate, fără să lăsăm instalația deschisă spre internet.
Așa că faptul că o casă folosește KNX nu înseamnă că oricine îi poate vedea sau comanda instalația. E ca la ușa casei: contează și încuietoarea, și cum e montată. La siguranță contribuie echipamentele potrivite, configurarea atentă și cheile și parolele bine păstrate. La predare poți cere să ți se arate cum e protejat accesul la sistem.
Cum ar trebui să verifice proprietarul că sistemul este într-adevăr funcțional?
Emil Eremia: Să-l folosească el însuși înainte de recepție. Nu doar să se uite la o demonstrație.
Să aprindă lumina din panoul de comandă, să regleze temperatura, să miște jaluzelele, dacă sunt în proiect, și, acolo unde contează, să vadă ce se întâmplă fără internet. Așa îți dai seama singur dacă sistemul face ce îți dorești.
La un proiect KNX merită să ceri, pe lângă accesul la aplicație, și documentația instalației.
La noi, la predare primești proiectul ETS, lista adreselor de grup, schema tabloului și manualul. Sunt ale tale.
Aveți un exemplu în care această abordare a fost aplicată la o scară mai mare?
Emil Eremia: Da, proiectul UAT Orașul Pucioasa, din județul Dâmbovița, finanțat prin PNRR. Am instalat un sistem KNX RF+ Secure, wireless și securizat, în 48 de locuințe: 21 de apartamente și 27 de garsoniere. În fiecare locuință, iluminatul și pompa de căldură sunt comandate prin KNX, iar locatarii au propria aplicație pe telefon. Lucrarea e finalizată, cu procesul-verbal semnat.
Pentru mine, Pucioasa arată că automatizarea nu e doar pentru vile de lux sau pentru cine vrea o aplicație nouă pe telefon. Merge și într-un proiect cu multe locuințe, dacă e gândit corect de la început.
Care este diferența dintre un smart home și un BMS?
Emil Eremia: Ca idee, sunt rude apropiate. Diferența ține mai ales de mărime și de complexitate.
Acasă vorbim de automatizare rezidențială. Într-o clădire mare apare BMS-ul, adică Building Management System. Acolo administratorul are nevoie să vadă dintr-un singur loc iluminatul, încălzirea, ventilația, consumurile și alarmele.
Corabia, de care vorbeam, e deja la granița asta: când ai 33 de ventiloconvectoare, panouri în fiecare cameră și senzori de prezență, începi să ai nevoile unei clădiri administrate centralizat.
Dacă cineva își construiește acum o casă, când ar trebui să se gândească la automatizare?
Emil Eremia: Cât mai devreme. Ideal, înainte să înceapă execuția instalațiilor.
Așa poți gândi de la început cablurile, tablourile, locul fiecărui echipament și ce vrei să facă.
Nu trebuie să știi azi fiecare funcție pe care o vei folosi peste zece ani. E suficient ca infrastructura să fie pregătită, ca instalația să poată crește odată cu familia ta.
Și care ar fi cele trei întrebări pe care un proprietar ar trebui să le pună unui integrator?
Emil Eremia: Prima: ce merge mai departe dacă pică serverul sau internetul?
A doua: pe ce standard e construit sistemul și cine mi-l poate întreține peste câțiva ani?
A treia: ce documentație primesc la final?
Și aș mai adăuga una, foarte simplă: cine răspunde de proiect de la început până la predare? E mult mai liniștitor când ai un singur om de contact și știi exact ce primești la final. Din răspunsuri îți dai seama singur cu cine vrei să lucrezi.
O casă inteligentă bine făcută nu trebuie să te impresioneze în fiecare zi, ci să te ajute în fiecare zi. Dacă ai nevoie de cinci aplicații ca să faci lucruri simple, automatizarea și-a ratat scopul. O instalație bine gândită îți face viața acasă mai ușoară, nu mai complicată.
Mai multe despre proiecte și despre felul în care lucrează echipa găsești pe knxsmarthome.ro.
Întrebări frecvente
Ce este o casă inteligentă?
O casă inteligentă este o locuință în care instalații precum iluminatul, încălzirea, climatizarea sau jaluzelele pot comunica între ele și pot fi controlate sau automatizate în funcție de reguli și de modul în care este folosit spațiul.
O casă inteligentă trebuie să aibă totul automatizat?
Nu. Un sistem smart home trebuie proiectat în funcție de nevoile proprietarului. Nu toate funcțiile unei locuințe trebuie automatizate.
Ce este KNX?
KNX este un standard deschis pentru automatizarea caselor și clădirilor, care permite echipamentelor de la mai mulți producători să comunice în cadrul aceleiași instalații. KNX este standardizat prin ISO/IEC 14543-3.
Funcționează KNX fără internet?
Funcțiile configurate local pot continua să funcționeze fără internet, dacă alimentarea și instalația sunt funcționale. Accesul de la distanță și anumite integrări pot necesita internet.
Este sigură o casă inteligentă KNX?
Poate fi, dacă este configurată corect. Cu KNX Secure activat pe comunicațiile compatibile, mesajele sunt criptate și autentificate. Mai contează protejarea accesului la programare pe echipamentele care permit asta și configurarea rețelei fără expunerea directă a KNX pe internet. Accesul de la distanță se poate face printr-o conexiune securizată, de exemplu un VPN.
Când trebuie proiectat sistemul KNX?
Ideal, automatizarea trebuie analizată încă din faza de proiectare a instalațiilor. Astfel pot fi stabilite din timp cablarea, tablourile, echipamentele și funcțiile dorite.
Poate KNX ajuta la eficiența energetică?
Da, automatizarea poate ajuta la controlul mai eficient al iluminatului, încălzirii și climatizării. Rezultatul depinde însă de clădire, echipamente și modul de utilizare.
De ce este important ca KNX să fie un standard deschis?
Pentru că sistemul poate utiliza echipamente de la mai mulți producători, iar beneficiarul nu este legat în aceeași măsură de un singur producător sau integrator. Documentația tehnică permite unui alt specialist să preia mai ușor instalația.
Ce documente ar trebui să primească proprietarul la final?
În funcție de proiect, documentația poate include proiectul ETS, lista adreselor de grup, schema tabloului și manualul de utilizare.
Care este diferența dintre smart home și BMS?
Smart home se referă în principal la automatizarea unei locuințe. BMS, Building Management System, este utilizat pentru monitorizarea și coordonarea instalațiilor unei clădiri mai complexe. Principiile de automatizare pot fi similare, dar scara și cerințele sunt diferite.
