Trump pregătește blocarea completă a strâmtorii Ormuz. Barilul de petrol ar putea exploda la 150$

Președintele Donald Trump a ordonat duminică instituirea unui blocaj naval în Strâmtoarea Ormuz, reducând speranțele privind o soluționare rapidă a conflictului din Orientul Mijlociu și agravând confruntarea cu Iranul, care a provocat deja cel mai grav șoc energetic din istorie.

Blocada va intra în vigoare astăzi, la ora 10:00 ET (Eastern Time), adică 17:00 ora României, și va viza navele tuturor națiunilor care intră sau părăsesc porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv cele din Golful Arab și Golful Oman, a declarat Comandamentul Central al SUA într-un comunicat.

Prețul țițeiului a crescut din nou

Traficul de petroliere prin strâmtoare, care începuse să crească ușor după un armistițiu de două săptămâni anunțat de Trump săptămâna trecută, s-a oprit din nou la câteva ore după anunțul lui Trump, potrivit Lloyd’s List Intelligence, o companie specializată în date și analize despre transportul maritim global.  

Cel puțin două nave care păreau să se îndrepte spre ieșire s-au întors.

Prețul țițeiului a crescut brusc, pe măsură ce investitorii s-au grăbit să ia în calcul o nouă reducere a ofertei din Golful Persic. Contractele futures WTI din SUA cu livrare în luna mai au înregistrat un salt de peste 8%, ajungând la 104,40 dolari pe baril, în timp ce țițeiul Brent a crescut cu peste 7%, ajungând la 101,86 dolari.

Decizia lui Trump a venit după ce negocierile de 21 de ore din weekend dintre Washington și Teheran au eșuat, fără un acord privind programul nuclear al Iranului, controlul asupra căii maritime și continuarea atacurilor Israelului împotriva grupării Hezbollah susținute de Iran în Liban.

Criza petrolului se adâncește

Înainte de primele lovituri lansate de SUA și Israel împotriva Iranului, pe 28 februarie, aproximativ o cincime din petrolul mondial tranzita strâmtoarea Ormuz. De atunci, fluxul s-a redus drastic, perturbând lanțurile de aprovizionare pentru petrol, îngrășăminte, îmbrăcăminte și bunuri industriale.  

Analiștii avertizează că eliminarea blocajelor ar putea dura săptămâni chiar și după o eventuală rezolvare a crizei.

O blocadă totală ar accentua și mai mult presiunea. „Reducerea suplimentară a cantității de petrol de pe piață, în special a celui care mai reușește acum să iasă din Golful Persic, va duce la creșterea și mai mare a prețurilor, până în jur de 150 de dolari pe baril”, a declarat Trita Parsi, vicepreședinte executiv al Quincy Institute for Responsible Statecraft, pentru CNBC, în emisiunea „The China Connection”.

Întrucât niciuna dintre părți nu a declarat oficial că negocierile s-au încheiat sau că armistițiul a fost rupt, aceste mișcări trebuie văzute ca tactici de presiune, continuă Trita Parsi.

Pe lângă petrol, și prețurile la materii prime, precum îngrășămintele și heliul, esențiale pentru producția de alimente și semiconductori, ar putea continua să crească, alimentând inflația, avertizează analiștii.

Oficialii FMI și ai Băncii Mondiale au semnalat deja posibile revizuiri în scădere ale creșterii economice globale și o inflație mai ridicată, cu impact mai puternic asupra economiilor emergente.

În același timp, perturbările din strâmtoarea Ormuz riscă să prelungească tensiunile privind aprovizionarea, iar revenirea la normal a producției și transportului de petrol și gaze rămâne incertă.

Cel mai grav șoc energetic din istorie

Criza a stârnit temeri privind un șoc energetic comparabil sau chiar mai grav decât cel din anii ’70, când embargoul petrolier a dus la explozia prețurilor și raționalizarea combustibilului.

Șefa Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a descris situația drept „cel mai grav șoc energetic din istorie”, mai sever decât crizele petroliere din anii ’70 și chiar decât războiul din Ucraina.

„Nu a mai existat nimic de o asemenea amploare, nici măcar conflictele majore din trecut din Orientul Mijlociu”, spune Daniel Yergin, vicepreședinte al S&P Global și expert în energie.

Cu toate acestea, reacția prețurilor a fost până acum moderată, iar creșterea economică s-ar putea dovedi mai rezistentă decât se credea, a afirmat David Lubin, cercetător principal la Chatham House. El a subliniat că economia globală este mai puțin dependentă de petrol decât în trecut, consumul de petrol pe unitate de PIB necesitând în prezent aproximativ 40% dintr-un baril de petrol, comparativ cu un baril întreg la începutul anilor 1970. Energia eoliană, solară și nucleară au diversificat, de asemenea, mixul energetic în moduri care nu existau acum cinci decenii, a remarcat Lubin. Dar, dacă tensiunile escaladează, impactul ar putea deveni comparabil cu șocul economic din anii ’70.

China, o posibilă țintă indirectă, chiar înaintea vizitei lui Trump

Blocada riscă să atragă și China în conflict. Beijingul este cel mai mare cumpărător de petrol iranian, iar o interdicție totală ar putea tăia aceste livrări și reaprinde tensiunile cu SUA.

O interdicție generală asupra petrolierelor care transportă țiței iranian ar putea să întrerupă această aprovizionare, ceea ce ar putea reaprinde tensiunile dintre SUA și Beijing înaintea vizitei pe care Trump o are programată în China luna viitoare. „Mă îndoiesc că Trump este pregătit pentru o astfel de escaladare”, a declarat Parsi, adăugând că „nu ar fi surprinzător” dacă Trump ar da înapoi după amenințările anterioare.

Administrația Trump a amenințat și că va impune o taxă vamală suplimentară de 50% asupra Chinei în cazul în care Beijingul va furniza echipamente militare către Teheran.

Și alte țări, precum India și Pakistan, care au încheiat acorduri de trecere cu Iranul, ar putea fi prinse în mijlocul conflictului, a spus Trita Parsi.

Blocada, mai mult o tactică de negociere

Blocada este văzută de unii analiști mai degrabă ca o formă de presiune în negocieri decât ca o escaladare finală. „Dacă niciuna dintre părți nu a spus clar că negocierile se opresc sau că armistițiul s-a încheiat, aceste acțiuni trebuie tratate ca tactici și amenințări”, a declarat Trita Parsi.

Brian Jacobsen, economist-șef la Annex Wealth Management, consideră că Washingtonul ar putea introduce excepții pentru navele aliaților, însă avertizează că strategia implică riscuri majore. O politică menită să „aducă Iranul în genunchi” ar putea declanșa contraatacuri și o nouă rundă de escaladare militară, spune el.

Garda Revoluționară Islamică din Iran a transmis că orice navă militară care se apropie de strâmtoare „sub orice pretext” va fi considerată o încălcare a armistițiului și a avertizat că inamicii riscă să fie prinși într-un „vârtej mortal” în cazul unei greșeli de calcul.

Blocadrea strâmtorii Ormuz nu are acoperire legală

Mai mulți experți spun că blocada este controversată din punct de vedere juridic, deoarece nici SUA, nici Iranul nu au dreptul să închidă sau să blocheze strâmtoarea Ormuz.

„În conformitate cu dreptul internațional, în special cu normele care reglementează strâmtorile internaționale, Statele Unite nu au nicio autoritate legală de a închide, suspenda sau împiedica tranzitul prin strâmtoarea Ormuz”, a declarat Ben Emons, director general la Fed Watch Advisors. Doar Iranul și Omanul sunt state riverane, însă chiar și acestora le este interzis să suspende tranzitul, a adăugat el.

Pentru armatori, factorul practic care îi descurajează să traverseze strâmtoarea include și expunerea la sancțiunile occidentale impuse Iranului. Plățile către Iran riscă să încalce normele americane și europene, iar firmele s-ar putea confrunta cu sancțiuni severe, potrivit Lloyd’s List Intelligence.