Sandu visează la unirea cu România. Ce spun moldovenii
Partidul de guvernământ pro-UE care o susține pe Maia Sandu a câștigat, în septembrie anul trecut, un nou mandat, iar discursul șefului statului s-a concentrat în mai multe rânduri pe interferențele ruse din politica internă. Fosta republică sovietică, care a fost puternic rusificată de-a lungul deceniilor, are o populație de aproape 2,5 milioane de persoane care vorbește într-o proporție majoritară română, deși există și o minoritate rusă, iar mulți cetățeni știu și limba rusă.
„Priviți ce se întâmplă în lume. Este tot mai greu pentru o țară mică precum este Moldova să supraviețuiască în limitele normelor democratice, cu suveranitatea protejată și să facă față Rusiei”, a spus Sandu, în cadrul interviului. Circa 1,5 milioane de moldoveni au cetățenie dublă, vând și acte românești, dar cele mai recente sondaje de opinie organizate în țara vecină sugerează că doar o treime dintre moldoveni ar fi de acord ca țara lor să se unească cu România.
În acest context, Sandu a recunoscut că mulți moldoveni nu sunt de acord cu ea pe acest subiect, spunând că mai realist ar fi proiectul de integrare europeană al Republicii Moldova. De aceea, guvernul care îl susține pe președintele Moldovei și-a setat obiectivul de a finaliza cu succes procesul de integrare până în 2030, dar pentru asta vor trebui realizate o serie de reforme dificile în contextul opoziției ruse din politica moldovenească.
Viitorul Moldovei, între Europa și Rusia
Aflată la granița dintre Uniunea Europeană, reprezentată de România, și zona de influență rusească, reprezentată de Ucraina, Republica Moldova a fost anexată de fosta Uniune Sovietică la finele celui de-al doilea Război Mondial, fiind parte din România Mare în anii perioadei interbelice. Ulterior, Moldova și-a căpătat independența în 1991, după căderea URSS-ului.
Astăzi, contextul politic din Moldova poate fi descris ca tumultuos, partidele pro-europene încercând să se mențină, la fiecare ciclu electoral, în fața celor pro-ruse, unele dintre ele primind susținere în diverse forme din partea Moscovei - deși Kremlinul nu a recunoscut niciodată vreo implicare în politica moldovenească.
