Propunerile apar într-un document consultat de Reuters, citat de Agerpres, și vizează viitoarele tratate de aderare ale statelor candidate. Miza este ca UE să evite situații în care un nou stat membru poate bloca decizii importante sau poate derapa de la standardele democratice după aderare.
Ce vor cele cinci state UE
Cele cinci state propun ca viitorii membri ai Uniunii Europene să nu primească automat, din prima zi, toate instrumentele prin care pot bloca decizii majore ale UE, conform Agerpres
Documentul vorbește despre posibile limitări temporare ale dreptului de vot în anumite domenii în care, în prezent, este nevoie de unanimitate. Asta înseamnă că o singură țară poate bloca o decizie dacă nu este de acord.
Domeniile menționate sunt sensibile: extinderea Uniunii Europene, politica externă și deciziile legate de bugetul UE.
„UE ar trebui să aibă o discuție aprofundată cu privire la posibilitatea unor limitări temporare, tranzitorii, ale drepturilor de vot pentru noile state membre în anumite părți ale acquis-ului UE unde este necesară unanimitatea”, au scris cele cinci țări, conform Agerpres.
De ce contează pentru Ucraina și Republica Moldova
Discuția este importantă pentru Ucraina și Republica Moldova, două state care vor să avanseze în negocierile de aderare la UE.
Cipru, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a anunțat săptămâna trecută că a început pregătirile pentru deschiderea oficială a negocierilor cu Ucraina și Republica Moldova asupra primului grup de capitole. Aceste capitole acoperă statul de drept și standardele democratice.
Altfel spus, exact domeniile cele mai sensibile pentru aderare, justiția, democrația și funcționarea instituțiilor, sunt primele care intră în discuție.
În paralel, Muntenegru speră să adere la UE în 2028, iar Albania încearcă, la rândul său, să facă progrese în procesul de aderare.
Lecția Ungariei și teama de blocaje în UE
Presiunea pentru reguli mai stricte vine și din experiența Uniunii Europene cu regresul democratic din Ungaria, în perioada fostului premier Viktor Orban, potrivit sursei citate.
În ultimii ani, UE s-a confruntat cu situații în care deciziile comune au fost dificil de adoptat din cauza regulii unanimității. De aceea, unele capitale europene vor ca viitorii membri să fie monitorizați mai strict și după aderare.
Documentul susținut de Germania, Franța, Olanda, Belgia și Luxemburg propune inclusiv un nou mecanism de monitorizare și o clauză de siguranță. Aceasta ar permite luarea de măsuri dacă un stat nou intrat în UE ar înregistra un regres grav în domenii precum democrația sau libertatea presei.
Estonia cere accelerarea aderării Ucrainei
În același timp, există state membre care cer accelerarea procesului de aderare pentru Ucraina.
„Ucraina aparține UE. Toate cele șase clustere trebuie deschise fără întârziere. NATO trebuie să rămână pe masă ca cea mai puternică garanție de securitate”, a transmis premierul estonian Kristen Michal pe X, după o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Tallinn, scrie Agerpres.
Declarația arată că, dincolo de discuțiile despre garanții și reguli suplimentare, sprijinul politic pentru aderarea Ucrainei rămâne puternic în unele capitale europene.
