AI ajunge în deciziile financiare de zi cu zi
Totodată, 18% dintre respondenți au folosit inteligența artificială pentru a-și proteja datele financiare personale, iar 50% consideră că această tehnologie ar putea ajuta la detectarea și preîntâmpinarea fraudelor financiare.
În plus, 21% au declarat că utilizează agenți AI pentru recomandări de produse financiare, iar 18% au spus că folosesc inteligența artificială pentru bugetare, gestionarea finanțelor gospodăriei și sprijin în tranzacționare.
”În România, accelerarea utilizării inteligenței artificiale în decizii financiare face din guvernanța AI o prioritate strategică, nu un exercițiu de conformitate. Încrederea consumatorilor se construiește prin reguli clare, transparență și responsabilitate în utilizarea datelor.
Companiile care investesc acum în guvernanță solidă a AI vor putea scala inovația în siguranță și vor câștiga un avantaj competitiv real într-o piață încă în maturizare”, a afirmat Aurelia Costache, Partener, AI Lead, EY România.
Recomandări utile oferite de AI
Mai bine de o treime dintre respondenți (37%) la nivel global au afirmat că ar considera „foarte” sau „extrem de” util ca inteligența artificială să ofere recomandări financiare personalizate pe baza datelor și preferințelor lor sau să automatizeze procesele de despăgubire și de luare a deciziilor financiare.
Mergând mai departe, în ultimele șase luni, 14% dintre respondenți au declarat că au permis inteligenței artificiale să selecteze furnizori de servicii financiare în numele lor, în timp ce 11% au spus că au delegat către inteligența artificială gestionarea finanțelor lor, cu intervenție umană redusă sau inexistentă.
Aproape 7 din 10 români folosesc deja AI în viața lor de zi cu zi
„România reflectă aceeași schimbare evidențiată în cercetările recente EY, unde inteligența artificială trece de la experimentare la decizii financiare cotidiene, dar cu contraste locale puternice. Avem deja o infrastructură financiară modernă, cu peste 26 de milioane de carduri bancare active, conform Băncii Naționale a României, însă doar aproximativ o treime dintre români folosesc servicii de internet banking, conform datelor Eurostat”, a afirmat Răzvan Pîrnac, Partener, Financial Services Risk Management, EY România.
În plus, diverse studii recente arată că aproape 7 din 10 români folosesc deja AI în viața lor de zi cu zi, ceea ce reflectă tendința globală identificată de EY, conform căreia consumatorii apelează la AI pentru ghidare și luarea deciziilor.
”Totuși, mai puțin de 20% o folosesc în mod regulat, iar mai puțin de 6% dintre companii au integrat-o într-un mod structurat, subliniind o provocare cheie pentru România: transformarea familiarității crescânde cu AI într-o adopție de încredere, bine guvernată și cu adevărat utilă, în special în domenii precum finanțele, unde încrederea și transparența contează cel mai mult”, a mai precizat Răzvan Pîrnac.
Adoptarea AI variază în funcție de vârstă, educație și statut ocupațional
Deși adoptarea inteligenței artificiale în serviciile financiare crește per total, studiul a relevat variații semnificative între grupurile demografice. Utilizarea, utilitatea percepută și nivelul de încredere sunt cele mai ridicate în rândul consumatorilor mai tineri, al persoanelor cu studii superioare și al celor angajați cu normă întreagă.
Respondenții din generația Z (14-29 de ani) înregistrează cel mai ridicat nivel de adoptare, 68% utilizând inteligența artificială pentru cel puțin un aspect al gestionării finanțelor, urmați de respondenții mileniali (30-45 de ani), cu 65%.
Cu toate acestea, respondenții mileniali sunt cei mai înclinați să utilizeze inteligența artificială pentru recomandări de produse financiare (31%), urmați îndeaproape de respondenții din generația Z (30%), apoi de cei din generația X (46-61 de ani), cu 18%, și de cei din generația baby boomer (62–80 de ani), cu 10%.
Respondenții mileniali sunt, de asemenea, cei mai predispuși să utilizeze inteligența artificială în situații de utilizare cu miză mai ridicată, inclusiv pentru detectarea fraudelor (37% dintre consumatori declară că utilizează inteligența artificială), recomandări financiare (43%) și automatizarea procesului de despăgubire (41%).
Prin comparație, în rândul generației Z se înregistrează niveluri mai scăzute, 12% dintre acești consumatori afirmând că utilizează inteligența artificială pentru detectarea fraudelor și 14% pentru recomandări financiare și automatizarea procesului de despăgubire.
În rândul generației X, 27% au declarat că utilizează inteligența artificială pentru toate cele trei situații de utilizare, iar, în rândul respondenților baby boomers, procentele sunt de 22%, 15% și, respectiv, 17%.
Educația și statutul ocupațional influențează încrederea în inteligența artificială
Nivelurile mai ridicate de educație formală și statutul de angajat cu normă întreagă sunt puternic corelate cu un nivel mai ridicat de încredere în inteligența artificială.
Aproximativ jumătate dintre consumatorii intervievați cu studii universitare de licență consideră că inteligența artificială este „foarte” sau „extrem de” utilă pentru detectarea fraudelor (50%), recomandări financiare (52%) și automatizarea procesului de despăgubire (51%).
Prin comparație, în rândul persoanelor cu studii liceale se înregistrează niveluri mai scăzute, în cazul cărora doar 28% dintre respondenți utilizează inteligența artificială pentru detectarea fraudelor, iar 25% pentru recomandări financiare și automatizarea procesului de despăgubire.
Datele studiului au relevat că 28% dintre respondenții angajați cu normă întreagă la nivel global utilizează inteligența artificială pentru recomandarea produselor financiare, comparativ cu 23% dintre studenți și 7% dintre pensionari.
