Decizia CCR, amânată pentru finele lunii decembrie. România rămâne în grafic
După deliberări ce au durat ore întregi, Curtea Constituțională a României (CCR) a confirmat că va lua o decizie pe proiectul de lege de modificare al formei pensiilor de serviciu (pensii speciale) abia în data de 28 decembrie, adică cu puțin înainte de finele anului în curs.
Astfel, se pare că judecătorii constituționali au nevoie de mai mult timp la dispoziție pentru a lua o decizie, acest proiect fiind întors din nou la CCR, după ce, într-o primă formă, el a fost trimis înapoi la legiuitor pentru modificări, fiind declarat neconstituțional.
Conform surselor Digi24, în de ieri, apăruseră, din interiorul CCR, informații potrivit cărora astăzi judecătorii se pregăteau pentru o decizie ce tindea mai degrabă să admită sesizarea ICCJ, adică să nu dea undă verde reformei pensiilor speciale. În lipsa acestei reforme, România pierde peste 230 miliarde de euro, bani din PNRR ce sunt condiționați de respectarea pilonului legat de reforma pensiilor de serviciu.
Conform ICCJ, în forma actuală, legea elimină, practic, pensiile de serviciu pentru magistrați, deoarece se schimbă metoda de calcul. ICCJ susține în sesizarea la CCR că acel cuantum de doar 70% din salariul net al judecătorilor și procurorilor (pe baza căruia ar urma să se calculeze în viitor pensia celor din justiție) este o „anulare a calității speciale a pensiei lor”. Asta pentru că, pentru alte categorii socio-profesionale, este vorba de cuantumul calculat ca fiind 65% din salariul brut, nu cel net.
ICCJ, nemulțumită că magistrații își pierd beneficii, ceea ce ar afecta independența justiției
Judecătorii de la Instanţa supremă au decis vinerea trecută, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu noul proiect privind reforma pensiilor magistraţilor.
Magistraţii au fost convocaţi de preşedintele Instanţei supreme, Lia Savonea, pentru a-şi exprima poziţia, în cadrul Secţiilor Unite, în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale de care beneficiază judecătorii şi procurorii. Toţi cei 102 judecători prezenţi la şedinţă au votat pentru sesizarea CCR.
Instanţa supremă a remis un comunicat de presă în care enumeră motivele pentru care consideră această lege ca fiind neconstituţională: discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; încalcă brutal independenţa justiţiei; elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi; încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa CJUE şi CEDO; încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale; utilizează termeni ambigui şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept.
"Anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Legea încalcă independenţa justiţiei raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO şi ale CCR. Toate aceste instanţe au pronunţat decizii exprese şi explicite care fac ca soluţia legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenţei justiţiei. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancţionat expres soluţii normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual şi prin aceasta încalcă principiul supremaţiei Constituţiei şi caracterului obligatoriu al deciziilor CCR", consideră Instanţa supremă.
De asemenea, judecătorii sunt de părere că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos şi discriminatoriu pentru magistraţi în privinţa dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situaţii similare sau analoage (alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu).
În plus, în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege nu există nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări.
"În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparţin sistemului de apărare şi ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, poliţişti, ofiţeri SRI, SIE, SPP, funcţionari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparţin celorlalte categorii profesionale (magistraţi, grefieri, funcţionari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic şi consular al României, personal aeronautic civil navigant şi personalul Curţii de Conturi). Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraţilor, dar altele decât cele ale sistemului de apărare şi ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei.
Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depăşit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei şi SRI, cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale şi riguroase a necesităţii modificării cadrului legal doar în ce priveşte pe magistraţi", apreciază ICCJ.
