Ședința s-a încheiat fără o decizie, deoarece cvorumul necesar de 6 judecători nu a fost întrunit, în sală fiind doar 5. CCR a anunțat luni că ședința în care ar trebui să ia o decizie a fost amânată, din nou, pentru data de 16 ianuarie.
Președinta CCR: Amânare pentru 16 ianuarie din lipsă de cvorum
Preşedintele CCR, Simina Tănăsescu, a anunţat luni că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor a fost amânată pentru data de 16 ianuarie din lipsă de cvorum.
Potrivit unor surse din CCR, la şedinţa de luni nu s-au prezentat cei patru judecători propuşi de PSD la Curtea Constituţională - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc. Ei au părăsit şedinţa şi duminică şi nu au mai venit la dezbateri.
Tot pe surse a apărut informaţia că cei patru judecători au cerut un studiu de impact al acestui proiect, însă Simina Tănăsescu a declarat că studiul de impact nu este relevant în cazul proiectului de reformă a pensiilor magistraţilor.
"Pentru că am citit, am constatat în presă că unii dintre dumneavoastră au lansat şi unele speculaţii legate de o posibilă amânare a pronunţării sau întrerupere a deliberărilor, pot să fac precizări şi în acest sens. Prevederea legală stabileşte că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă, din punct de vedere procedural, este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbaterii. Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât şedinţa de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi şi nu o să se termine până la următorul termen. Dar pentru că am văzut în presă speculaţii legate de un eventual studiu de impact sau astfel de lucruri, chiar în presă am găsit cu ghilimele, trebuie să precizez că studiul de impact e un document premergător în adoptarea artelor normative, e reglementat de Legea 24/2000, nu e o noutate. Şi nu fac altceva decât să precizez informaţii care sunt cunoscute în spaţiul public, pentru că sunt publicate deciziile noastre în Monitorul Oficial", a afirmat preşedintele CCR.
Ce crede șefa CCR despre studiul de impact?
Curtea Constituţională, a subliniat ea, are o constantă jurisprudenţă în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituţionalităţii legilor.
"E o opinie majoritară. Mă număr în opinia minoritară care crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului, dar asta e jurisprudenţa în momentul de faţă. Deci, studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră. Merg cu speculaţia mai departe, dacă vreţi. Ne putem gândi că ar fi posibil şi un reviriment de jurisprudenţă. Probabil că aş fi cea mai fericită dacă s-ar întâmpla asta. Numai că, în cauza de faţă, atât obiectul controlului nostru, cât şi sesizarea care ne-a fost adresată sunt publice. Şi se poate constata că aspectele legate de studiul de impact nu fac obiectul acestui dosar", a spus Tănăsescu.
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor adoptat de Guvern prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii şi procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
Primul proiect al reformei pensiilor magistraţilor a fost declarat neconstituţional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.
